Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Din studiile publicate anterior, pe baza analizei materialului arhivistic editat pänä Tn acest moment, se face cunoscut modul de organizare a monetäriei §i totodatä tehnica baterii monedelor (este vorba despre un registru din 1559 al cämärii din Baia Mare1, Tn care, practic, sunt sintetizate datele dintr-un alt registru mai amänuntit). Este esential interesül acordat de puterea centralä pentru buna desfägurare a activitätii de extragere a minereurilor prin alocarea unor sume de bani pentru exploatarea minereurilor de aur la unele mine - Nagyverem §i Baia Mare, deschiderea de női galerii §i implicit activitatea de batere a monedelor. Interesül sporit este determinat §i de cre§terea venitului cämärii din Baia Mare fatä de secolul XV cu 10.000 florini1 2. Potrivit reglementärilor din 1559 operatiile necesare baterii monedelor sunt respectate §i sustinute conform procedeului Tn cauzä folosit Tn acea perioadä; sunt astfei mentionate operatiile de purificare Tn trei ränduri (separatio) §i cäte trei operatii de cementare la monetäria din Baia Mare3. Sunt prezente totodatä sumele alocate acestor operatii precum §i sumele cheltuielilor §i salariilor celor trei megteri specialigti ai cämärii, cementarul Francisc (Francisco Cementes-70 florini), magistrul §tefan gravorul (Sculptori-60 florini), topitorul de argint Emeric Premmer (Crematori argenti-30 florini)4, diferite obiecte rämase la cämarä la Tncheierea bilantului anual (materii prime, unelte etc.).Toate informatiile denotä imaginea unei monetärii Tn plinä activitate; Tn rubrici speciale este Tnregistrat argintul intrat §i ie§it precum §i florinii de aur intrati. In ce privegte venitul Tn florini de aur (perceptio aureorum) realizat Tn urma celor trei operatii de cementare (6.539 florini la prima cementare, 3427 la a doua §i 6132 la a treia) el se ridica la 16.098 fl., sumä impunätoare Tn comparatie cu veniturile altor cämäri5. Datoritä asediului din 1565, petrecut la Baia Mare, este distrusä §i u§a cämärii Tmpreunä cu monetäria. In urma distrugerilor cämara T§i Tnceteazä activitatea. Minele particulare din zonä vor fi controlate de cämara Scepussiensis. La Baia Mare existä Tn continuare un Oficiu Minier §i de Preschimbare, produsele de metale pretioase fiind transportate de aid la Kremniga sau la alte monetärii. Activitatea monetäriei va fi reluatä Tntre 1581- 1583 de cätre Felician Herberstein, dar cämara nu va mai fi organizatä. Datoritä importantei crescände a extragerii minereurilor de aur §i de argint §i implicit a sustinerii unei bune desfäguräri a activitätii monetäriei Tn politica principilor transilväneni, dar mai ales datoritä introducerii sistemului de fasonare a discurilor (barelor) §i matritelor §i a sistemului de gtantare a monedelor cu presa de bätut monede (la sfärgitul sec. XVI)6 are loc raportarea sistemului de batere a monedei la monetäria din Baia Mare la cel european amintit anterior; apare astfei folosirea Tn 1580 a préséi de bätut monede cu valturi actionatä hidraulic7. Tn concluzie, degi conjunctura politicä nu a fost Tntotdeauna extrem de favorabilä, monetäria §i cämara din oragul Baia Mare au desfägurat о Tnsemnatä activitate. Aceste institutii au constituit nu numai un Tnsemnat factor Tn procesul de intensificare a relatiilor marfä-bani, contribuind nu numai la stimularea 1 Idem. 2 Idem. 3 Samuel Goldenberg, op. с/f., p.159. 4 Gheorghe Csorna, Suprema tärie a ora§ului, Baia Mare, p. 219. 5ldem. 6 Samuel Goldenberg, op. cit., p.159. 7 Ibidem, p. 158. 166
