Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
un drept regal iar toate veniturile obtinute Tn vremea privilegiului respectiv apartin cämärii regale. Dreptul monetär (ius monetae) constituia a§adar un apanaj al puterii centrale1. ín legäturä cu existenta monetäriilor pe teritoriul Ungariei medievale, Tn perioada arpadianä, pänä la inceputul secolului al Xll-lea, functiona о singurä monetarie, §i anume la Strigoniu (Esztergom), care asigura emiterea monedelor pentru Tntregul teritoriu al Ungariei, neexiständ in aceastä perioadä alte monetarii care functionau concomitent cu aceasta1 2. Trebuie amintit cä in primele decenii ale secolului al Xlll-lea se produce descentralizarea sistemului monetäriilor in Ungaria medievalä prin concesionarea cämärii §i implicit crearea premiselor instituirii mai multor cämäri in diverse zone ale Ungariei medievale3. Mentionarea documentarä a monetäriei ora§ului Baia Mare, la 1411, atrage dupä sine concluzia fireascä a existentei in acest ora§ a celor trei conditii sine qua non pentru buna desfä§urare a acestei institutii: 1) existenta metalului din care se produceau monede, 2) conditiile §i atelierele in care sä fie realizate §i a treia conditie, dar nu cea din urmä, posedarea dreptului monetär4. ín perioada Corvine§tilor, importanta ora§ului e insemnatá. In acela§i timp importanta monetäriei din Baia Mare este cu atät mai mult sustinutä de regalitate, fapt ilustrat in actul din 1489, prin care regele Mátéi Corvin arendeazä ora§ului Baia Mare §i monetäriile din Baia Mare, Baia de Arie§ §i Sibiu pentru suma de 13.000 florini de aur pe an5. A§adar potrivit informatiilor documentare existau in Transilvania, cel putin trei monetärii functionabile, anume la Baia Mare, Baia de Arie§ §i Sibiu6. S-ar putea sä fi existat §i alte monetärii in spatiul respectiv dar, avänd in vedere celelalte monetärii din regatul Ungariei §i teritoriul deservit de acesta, s-ar putea ca acestea sä fi fost §i singurele care aveau mandat de batere a monedelor. Pretul ridicat pentru care s-au arendat monetäriile mai sus-mentionate ilustreazä insemnätatea lor economicä, deoarece la nivelul speciali§tilor se estimeazä cä pe timpul domniei lui Mátéi Corvin impozitul anual total al ora§elor ar fi fost de 22.000 florini de Au, iar pentru acea perioadä censui sa§ilor ar fi fost de 25.000 florini de Au7. In acest context, sunt necesare a fi amintite reformele (practic mäsurile reformatoare) introduse incä anterior de Carol Robert de Anjou (pentru dezvoltarea mineritului §i consolidarea sistemului monetär), resimtite apoi in perioada ulterioarä8. Astfel, incepänd cu secolul al XlV-lea, datoritä mäsurilor initiate anterior,s-au reorganizat cämärile monetäre; pe längä cele patru cämäri existente din perioada arpadianä s-au instalat incä §ase, dintre care una la Satu Mare (amintitä in privilegiul din 1347 De asemenea toti negustorii, care circulä pentru negot intre Munte §i Sätmar sä nu fie impiedicati de comitii cämärilor cei de acum §i cei viitori atunci cänd vin la cámara din Satu Mare §i se intőre Ia 11bidem, p. 117. 2Hóman Bálint, Magyar pénztörténet, Budapesta, 1916, p.457; Enikő Rüsz Fogarasi, op.cit, p.118. 3 Idem. 4Nicolae Edroiu, Introducere ín §tiintele auxiliare ale istoriei, Cluj-Napoca, 1992, p.146. 5Ub., VI, p.351-352. 6Enikö Rüsz Fogarasi,op.cit., p.120. 7Kubiny András, A Mátyás- kori államszervezet, ín Hunyadi Mátyás, Budapest, 1990, p. 115; Enikő Rüsz Fogarasi, op. cit., p. 121. 8Enikö Rüsz Fogarasi, op.cit., p.121. 164
