Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
altele längä §i sub protectia bastioanelor §i zidurilor cetátilor voievodale sau regale, multe ín jurul unor re§edinte episcopale (Oradea, Cenad) sau mänästiri. Ca §i ín alte párti ale continentului nostru, alte ora§e vor apárea §i se vor dezvolta ín apropierea unor porturi (Urscia - Or§ova) sau la íncruci§area cáilor comerciale (terestre sau fluviale) ori ín proximitatea unor oene de sare (Dej) sau mine de metale feroase sau auro-argentifere (Rodna, Baia de Arie§, Baia de Cri§ etc.). Merita subliniat faptul cá о buna parte dintre ora§ele transilvane au au apárut sau s-au dezvoltat cu aportul „oaspetilor" germani colonizati ín jurul unor cetáti regale sau pe pámánt liber regese, precum Cluj, Timi§oara, Satu Mare, Sighi§oara, Bra§ov, Sibiu, Bistrita etc.). Documentele, ín general, fie ele interne (ín primul ránd) sau externe, emanate de cancelariile capitlurilor mänästire§ti, de cancelaria voievodalä a Transilvaniei sau de cancelaria regalá din Buda ori de cancelaria curiei papale, au fost §i sunt considerate, pe buna dreptate, cele mai importante izvoare pentru cunoa§terea istoriei noastre medievale ín care istoria ora§elor este о componentá de prim rang. Ele permit elucidarea - prin comparatie cu alte informatii de naturá arheologicä, sigilograficä, numismaticä, cartograficá etc. - unor probleme esentiale legate de geneza §i evolutia centrelor urbane ín spatiul intracarpatic románesc. Din pácate, cronologic, cele mai vechi documente pástrate §i emise ín Transilvania nu sunt mai vechi de anul 1248. Documentele transilvane, redactate, ín cvasitotalitatea lor, ín limba latiná, au utilizat termenii de urbs sau civitas pentru a desemna о a§ezare urbanä (ora§) §i castrum, oppidum pentru citadelä (fortificatia din ora§ sau din proximitatea sa). Din punct de vedere juridic cetätile erau subordonate direct regalitätii iar a§ezärile urbane situate ín vecinätate erau ora§e cräie§ti sau rege§ti, ín timp ce tärgurile beneficiau de un Statut politic inferior, putänd fi subordonate unor feudali laid sau ecleziastici. Initial, primele izvoare scrise, cu exceptia lui Anonymus, sunt destul de confuze in utilizarea termenilor amintiti, limitändu-se, in general, la semnalarea lor in contextui evenimentelor istorice pe care le relatau, cum ar fi: urbs Morisena, civitas Chanad (Cenad), ab urbe Kewe (Cuvin)1, in urbem Dobuka (Däbäca)1 2, usque civitatem Byhor3, ad Albam civitatem4, civitatem (sau castrum) Waradinum (Oradea)5. Chiar daeä in unele izvoare putem identifica cu u§urintä urbs cu civitatem, nu se poate pune semnul egalitätii intre castrum §i civitas deoarece pentru autorii cronicilor din secolele XII-XIV ace§ti doi termeni nu puteau fi confundati, definind douä notiuni distincte. Dovadä cä lucrurile au stat a§a о demonstreazä cälugärul Rogerius in al säu Carmen miserabile care deosebe§te dar castrum de civitas Oradea6, primul fiind inconjurat de ziduri de incintä construite din piaträ, deasupra cärora se aflau turnuri de apärare din lemn, protejate in fatä de §anturi adänci cu berne, iar al doilea, situat ín afara castrului, dispunea de о catedralä §i mai multe biserici, tramä stradalä etc. 1 Chronicon Pictum Vindobonense, editia G.Popa-Lisseanu, Tn Izvoarele istoriei romänilor, Vol.XI, Bucurefti, Tipográfia "Bucovina", 1937, cap.LVII. 2 Ibidem, cap. LV. 3 Ibidem, cap. LV, LVIII, LXVIII. 4 Rogerius, Carmen miserabile, in Izvoarele istoriei romänilor, Vol.V, editia G.Popa-Lisseanu, Bucure§ti, Tipográfia "Bucovina", 1935, cap.LX. 5 Ibidem, cap. XXXIV. 6 Ibidem. 154
