Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Ideal ar fi ca ace§ti termeni sä reflecte, a§a cum sustin о serie de istorici1 etape foarte precise in dezvoltarea a§ezärilor urbane* 2. ín realitate, ca §i Tn spatiul extracarpatic, lucrurile sunt ceva mai complexe deoarece Tn foarte multe documente sau chiar pe parcursul aceluia§i document, denumirea unei localitäti diferä astfei, a§ezarea urbanä de facturä minierä Baia de Cri§, atestatä pe la 1427 ca civitas, este mentionatä cäteva decenii mai tärziu doar ca oppidum. ín acest caz este posibil sä se fi produs о ruralizare a ora§ului ca urmare a secätuirii resurselor miniere. Un caz cu totul aparte TI reprezintä Clujul care, dupä Tnäbu§irea räscoalei de la Bobälna din 1437, a fost „pedepsit" de autoritatea centralä fiind „retrogradat" din calitatea de ora§ liber regese §i trecut Tn posesia abatiei (mänästirii) de la Mänä§tur. Aid nu se puné problema secätuirii unor resurse minerale, nici a unei involutii demografice sau economice, ci pur §i simplu este vorba despre pedepsirea ora§ului ai cärui locuitori pactizaserä cu räsculatii. Ca urmare a acestui act, reprobabil Tn ochii autoritätilor, s-а dispus retragerea rangului de ora§. ín aceste cazuri putem conchide cä denumirile din documentele oficiale ale vremii reflectä un Statut juridic de care a beneficiat la un moment dat a§ezarea sau a§ezärile, Statut acordat sau retras, dupä caz, de autoritatea centralä, fiind determinat de märimea, importanta sau raporturile la un moment dat, cu puterea politicä. in arealul intracarpatic transilvan, prima mentionare documentarä a unui ora§ dateazä din anul 1075 §i se referä la civitas Bichoi3, fosta cetate de scaun a lui Menumorut, devenitä ulterior un simplu oppidum4. Este vorba despre un act de danie al regelui Géza I al Ungariei acordat mänästirii Sf. Benedict din Slovacia de astäzi:In marginea ora§uiui Bihor, am dat satui ce se cheamä Artand, о sutä douäzeci de case cu insula din vecinatate"5. Oradea §i Cenadul sunt amintite ca scaune episcopale - ceea ce Tnseamna, Tn conformitate cu uzantele vremii, cä localitätile respective erau civitates (ora§e). íntr-un document din anul 1184, care continea о Tnsemnare despre veniturile regale §i episcopale din Transilvania, se spunea cä: ,,Sufraganii <arhiepiscopiei> de Colocea sunt: episcopul de Cenad sau Mure§, dupä räul care In documentele medievale, ora§ele ardelene sunt pomenite cu termenul de civitas (a?ezare urbanä mai importanta). Termenul oppidum (tärg) desemna о a§ezare agrarä mai dezvoltatä, cu drept de tärg. Vezi, pe larg, §tefan Pascu, Me§te§ugurile din Transilvania pänä in secolul al XVI- lea, Bucure§ti, Editura Academiei R.P.R., 1954, p. 45. 2 Nomenclatura medievalä utiliza, de regulä, pentru desemnarea etapelor de evolutie a unor a§ezäri urbane termenii: forum-oppidum-civitas. Tn realitate, lucrurile sunt oarecum diferite deoarece curba evolutiei unei forme de culturä (ora§ul, civilizatia urbanä) nu coincide neapärat cu traiectoria realä, concretä, a fieeärei unitäti culturale. Tn schimb, daeä Tntr-un anumit moment istoric, fazele mai multor unitäti coincid, aceastä coincidentä define§te faza istoricä. Concret, faza de tärg este о fazä evolutivä normalä pentru orice ora§. Tn multe cazuri termenul s-а perpetuat pänä Tn zilele noastre, de§i faza este de mult depä§itä, cazurile Tg. Murefului sau Tärgului Secuiesc fiind concludente. Tn schimb, putem aminti, spre exemplificare, cazul Sankt- Petersburgului, ora§ construit prin ucaz imperial pe "terra deserta”, cäruia Ti lipsesc, evident, primele douä faze (n.n.). 5 Documenta Romániáé Historica, C [Transilvania], а I, p. 355. 4 Oppidum Byhar, la 1520, vezi: Czánki Dezső, Magyarország történeti földrajza hunjadiak korában (Geográfia istoricä a Ungariei in timpul Huniazilor), Budapesta, 1890, vol. I, p. 597. 5,, [...] In confinio Bichor civitatis dedi villam, que Rikachi Artand vocatur centum XX domus, cum insula sibi adiacenti", vezi Documente privind istoria Romäniei, Veacul XI.XII §i XIII, C, Transilvania, vol. I (1075-1250), documentul nr. 1, p. 355 (textui Tn limba latinä). 155
