Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

Tija mäne/ului (ruptä) are о lungime de 20 de cm Tntre punctui de fixare a gärzii §i buton, lätimea sa fiind Constanta, de 2,5-2,3 cm.

Butonul este sträpuns de tija mänerului, care este bätutä apói la capät pänä la Tngro§are. Frontal, butonul are aspect discoidal, lateral aratä ca un cilindru, din care evolueazä ín zonele centrelor celor douä suprafete circulare, trunchiuri de con. Butonul este extrem de masiv cu inältimea de 5,5 cm, §i grosimea maximä de 5 cm.

Butonul putea contrabalansa lama lungä §i grea, aducänd centrul de greutate spre mijlocul lamei §i prin aceasta sä asigure о impresionantä fortä de lovire cu ambele mäini.

4. Locul descoperirii necunoscut (MJM, nr. inv. 2874); Fig. 1/a,b,c

Lungimea totalä a piesei mäsoarä 114 cm.

Lama, lungä de 95,5 cm, cu täi§uri u§or convergente, are lätimea de 5,5 cm la gardä §i 3 cm Tn apropierea värfului. §äntuirea medianä poate fi observatä pe aproape douä treimi din lungimea lamei.

Tija mänerului are о lungime de 12,5 cm, spre buton lätimea, acestuia diminuändu-se vizibil.

Garda, lungä de 20 cm, are sectiune rectangularä cu colturile rotunjite, spre extremitäti fiind u§or aplatizatä.

Butonul are forrná u§or ovalä, discoidalä, este masiv, avänd diametrul de 5,2 cm §i grosimea de 2,9/3,1 cm.

Incadrare tipologicä §i cronologicä

In ultimele decenii au apärut mai multe sinteze cu scopul fixärii treptelor evolutive ale spadelor medievale din zona central §i est-europeanä. Tipologiile Tnchegate s-au bazat Tn marea lor majoritate pe criterii de bazä formale. Astfel, butonul mänerului a ajuns elementul principal de departajare a diferitelor grupuri de spade medievale. Pentru teritoriul Transilvaniei s-а elaborat de cätre Z. K. Pinter un studiu complex de tipologizare §i datare, accentul fiind pus pe tratarea pieselorTn ansamblul functionalitätii lor prin toate pärtile componente.1

Pentru spada färä loc de descoperire (4) cele mai apropiate analogii gäsim la Hamba (jud. Sibiu) §i la Alba lulia, Tncadrate de Pinter ín tipul Vlllb (Gm1f8), avänd о fixare cronologicä mai restränsä ín intervalul de la sfär§itul secolului XIII. §i ínceputul secolului XIV.1 2 О spadä asemänätoare a fost publicatä §i de la Mese§enii de Sus (jud. Sälaj).3 Piesele analoage mentionate la tipul XVII din tabelul tipologic al lui Ruttkay au fost plasate cronologic ín secolul XIV.4 Piesa noasträ se poate data prin urmare de la sfär§itul secolului XIII. §i secolul XIV (mai ales prima jumätate a acestuia).

Corespondente tipologice mai apropiate pentru spadele de la Säncrai (1, 2) §i cea de la Gorne§ti (3) nu am gäsit. Cele mai multe paralelisme (in privinta functionalitätii, a lungimii lamei §i minerului) se pot depista in cazul pieselor de la Oradea de tip XI din tipológia lui Pinter, datate in a doua jumätate a secolului XlV-secolul XV.5 Butoanele asemänätoare spadelor de la Säncrai sunt incadrate in tipul J §i К de cätre R. E. Oakeshott in intervalul cronologic dintre anii 1290 §i

1 Pinter, op. с/f., p. 89-157.

2 Pinter, op. eit., p. 133-142.

3 Dan Bäcuet-Cri§an, Cäteva piese medievale (arme) din Muzeul de istorie §i artä Zaläu, in: ActaMP, XXIII, 1, p. 580-581.

4 Alexander Ruttkay, Waffen und Reiterausrüstung des 9. bis zur ersten Hälfte des 14. Jahrhunderts in der Slowakei II., Tn: Slovenská Archeológia 24, 2,1976, p. 259-261.

5 Ibidem, p. 148-150.

135