Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
multe altele Tncä inedite.1 Un loc aparte ocupä matritele de os de la Coste§tila§i, folosite pentru obiectele de podoabä ce se lucrau Tn tehnica presárii din foite de metale pretioase, procedeu folosit ín cazul pieselor de la Felnac, Dumbräveni, Corund §i Bucure§ti. Cät prive§te ornamentica (geometrice, antropomorfe §i zoomorfe), ca §i tehnicile de prelucrare, acestea sunt cele folosite ín giuvaergia bizantinä din secolele IV-VII. Prezenta acestor tipuri ín spatiul carpato-dunárean impune constatarea cá anumite produse, considerate ca fiind prelucrate exclusiv ín atelierele din Bizant, au putut fi produse de unii me§teri bizantini sau chiar localnici §i in regiunile unde aceste obiecte erau deosebit de cäutate. О categorie deosebitä de obiecte sunt clopotele de fier de formä cilindricä aplatizatä cu verigä de prindere. Aceastä clasä de obiecte sunt foarte rare pe teritoriul Romäniei, existänd doar cäteva exemplare la Sucidava, More§ti (jud. Mure§), Nicolina (la§i). De asemenea, topoarele de fier cu aripioare laterale §i ceafä lätitä. Astfel de obiecte cu о arie larga de intrebuintare au fost descoperite Ia Arborea §i Liteni (jud. Suceava), Hangú §i Tolici (jud. Neamt), Näne§ti §i Parincea (jud. Bacäu), Surdule§ti (jud.Arge§), dar §i ín interiorul arcului carpatic, índeosebi ín Rimeti, Sebe§, Lopadea Nouä (jud. Alba), Cämpia Turzii (jud. Cluj) §i Bratei (jud. Sibiu). Aceste topoare, folosite §i ca arme de luptä dar §i ca unelte gospodäre§ti, au fost realizate in atelierele sud - dunärene §i intrebuintate atät de romanicii din Barbaricum cät §i de migratori (in special de avari). Färä indoialä, cea mai räspändita categorie de obiecte sunt podoabele de facturä sau de influentä romano - bizantinä. Unele din aceste obiecte au fost importate din centrele me§te§ugäre§ti ale Imperiului, altele au fost realizate de me§teri locali dupä modele din Imperiu. Din marea lista a obiectelor de podoabä, fibulele ocupä un loc de frunte. Tipologic, ele se pot impärti in douä grupe: cu picior infä§urat §i fibule turnate. Cele din prima categorie provin din fibulele romane tärzii de secol IV. ín zona nord-dunäreana sunt cunoscute fibule timpurii (de secol V) la Bratei (jud. Sibiu), Budureasca §i Tärg§or (jud. Prahova), Miorcani (jud. Botolani), Gheläesti (jud. Neamt). Fibule de mari dimensiuni(de secol VI) cu Ornamente pe piciorul arcului sunt cunoscute la Davideni §i Moldoveni (jud. Neamt), Bucure§ti, Cristur (jud. Harghita), Orlea (jud. Olt), Sucidava si Räcari (jud. Olt). Cat prive§te fibulele turnate, este dar cä au fost realizate dupä modele romano-bizantine, insä mai mult ca sigur la nord de Dunäre, a§a cum dovede§te §i atelierul de la Drobeta, unde s-au descoperit atät exemplare finite cät §i in stare de prelucrare. Varietatea formelor §i ornamentelor precum §i numärul mare de exemplare, aratä cererea mare pentru asemenea obiecte descoperite pe tot teritoriul fostei provincii. Fibulele cu „capete de ceapä” (Zwiebelkopffibeln) reprezintä tot un tip romanic tärziu ce apare la sfär§itul sec. IV §i este in utilizare pänä la mijlocul celui urmätor.1 2 Exemplare reprezentative sunt cele de la Alba-Iulia §i Vetel (Micia), Sucidava , Valea Seaca-Bärlad, Mäläie§ti, Barcea, Apahida §i Ernei. 1 I bid.p.32 2 Bibliográfia referitoare la fibule este destul de vastä de aceea citäm cäteva din lucrärile/articolele cele mai reprezenative: Aberg N., Die Franken und Westgoten in derVölkerwanderungszeit, Uppsala,- Leipzig, 1922, Fettich N., Zu den Fibeln von Pietroasa und Békésszentandrás, Germania, 16, 1932, 300-304, Kühn N., Die grossen Adelrfibeln der Völkenvanderungszeit, IPEK, 11,1934/35, 142-143, Horedt K., Völkerwanderungszeitliche Funde 122
