Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
Categorii aparte de fibule sunt cele digitate (prototipurile fiind färä indoialä exemplarele cu piaca ín forrná de semidisc) §i fibulele cu placa piciorului in forrná de lirän §i elemente romane §i bizantine pe placä. Exemplare din acest tip au fost descoperite la Budureasca (jud. Prahova), Särata Monteoru (jud. Buzäu), Fede§ti (jud. Vaslui), Co§oveni (jud.Dolj), Orlea (jud. Olt), Poian (jud. Covasna), Gimba§ §i Vetel (jud.Alba), Corne§ti (jud. Cluj). ín fine, nu trebuie sä uitäm fibulele cu semidisc, apärute in contextui culturii Säntana de Mure§-Cerneahov (Sántana de Mure§, Valea Strämbä, Tärg§or, etc) cele cu semidisc §i picior lanceolat, apärute tot in mediu barbar Dinde§ti, Periam, Oradea, §imleul Silvaniei, Veit §i Turda, categorii de fibule care, prin decoratiuni, reprezintä una din cele mai spectaculoase grupe de obiecte de pe teritoriul fostei Dacii.1 О altä categorie de obiecte de podoabä descoperite in numär mare sunt cerceii intr-o mare varietate de modele, de la cele mai simple la cele cu capetele räsucite in forrná de disc §i modelele cu pandantiv stelat.* 1 2 Acest din urmä model era lucrat din argint §i mai rar din bronz sau aramá. Cronologia lor este relativ largá, din secolul VI §i pänä la sfär§itul célúi urmátor. Diferite subtipuri (cu partea inferioará a verigii in forrná de semiluná sau cu veriga simplá) au fost descoperite la Rácari, Maglavit §i Co§oveni (jud. Dőlj), Priseaca (jud. Olt), Budureasaca, Ceptura §i Cricov (jud. Prahova), Särata Monteoru (jud. Buzäu), Bratei (jud. Sibiu), No§lac §i Cicáu (jud. Álba). Matritele de os gásite subliniazá faptul cá multe din aceste obiecte au fost realizate la nord de Dunáre de mesteri bizantini sau itineranti. De asemenea, cerceii cu capetele poliedrice pline sau ajurate constituie ocategorie aparte de obiecte de podoabä deosebit de apreciate in mediu migrator, fapt subliniat de multitudinea de descoperiri in special in context funerar. ín fine, о ultimä categorie de piese de podoabä sunt brätärile, unele lucrate din barä cilindricä sau fatetatä, din bronz sau metale pretioase cu capetele ingro§ate. Procedeul de realizare era turnarea sau laminarea, ornamentele fiind aplicate prin turnare sau §tantare. Astfel de brätäri, specifice in special secolelor V-Vll, au fost descoperite la Valea Lupului §i Nicolina (jud. lasi), Bune§ti-Avere§ti (jud. Vaslui), Secuieni (jud. Neamt), Ceptura (jud. Prahova), Lopadea Noua §i No§lac (jud. Alba), Rupea (jud. Bra§ov),etc. Pe längä piesele de podoabä descrise mai sus, in spatiul carpatodunärean au fost descoperite §i numeroase obiecte de utilitate practicä: aplice §i catarame, limbi de curea, importate din Imperiu sau produse local, sub influenta romano-bizantinä. Cataramele (ca §i fibulele) acoperä ca arie de aus Siebenbürgen, Germania,25, 1941. Diaconu, Gh.,Über die Fibeln mit halbkreisförmiger Platte und rautenförmiger Fuss in Dacien, Dacia NS, 17, 1973, 257-275 Horedt K., Siebenbürgen in Spätrömischer Zeit, Bucure§ti, 1982, Radu Harhoiu, Die frühe Völkerwanderungszeit in Rumänien, Bucure§ti, 1997; M.Schmauder, Oberschichtgräber und Verwahrfunde in Südosteuropa im 4 und 5 Jahrhundert, Bucure§ti, 2002. 1 N. Lupu, Ein Körpergrab aus dem 3 Jahrhundert bei Klein Probstdorf-Pro§tea Micä (Bezirk Media§) in Forschungen für Volk und Landeskunde 5, 1961, p.153-163 K. Horedt., Die städische Siedlungen Siebenbürgens in spätrömischen Zeit Tn Sargetia, XIV, 1979 p.209. I. Mitrofan, Descoperiri arheologice la Potaissa Tn AMN 6, 1969, p.521, pl.6 M. Bärbulescu, Potaissa dupä mijlocul sec.lll, Tn Potaissa. Studii §i comunicäri. Vol. II, Turda, 1980, p.175. R. Ardevan-A.A. Rusu, Botár Imre §i colectia sa de antichitäfl Tn Acta MP, III, 1979, p.393 2 Dan.Gh. Teodor, Spatiul carpato- danubiano-pontic in mileniul marilor migratii, ED. Musaios, Buzäu, 2005. 123
