Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
produsele Tn aproape toate regiunile Dunärii de Jos continuänd о practica databilä din sec ll-lll. Formele §i ornamentica (elemente geometrice stilizate, motive vegetale, reprezentäri zoo §i antropomorfe, reprezentäri de cult cre§tin) sunt dovada mäiestriei me§terilor bizantini care §i dintr-un obiect de uz comun reu§eau sä realizeze ni§te capodopere miniaturale. Exemplare deosebite ca facturä artisticä sunt cele din cetätile romano-bizantine de pe Centura Dunärii §i in Dacia sudicä §i sud-vesticä (de care ne vom ocupa Tntr-un capitol special) dar §i din a§ezäri ca Alba lulia (Parto§) §i Zlatna (jud. Alba), Turda (jud. Cluj), Mercheasa (jud. Bra§ov), Tärg§or (jud. Prahova), Dulceanca (jud. Teleorman), Pietroasele(jud. Buzäu), Bucure§ti. In general, opaitele sunt piriforme, cu discul unit printr-un canal cu orificiul pentru fitil. Unele dintre acestea au toarta lamelarä, altele Tn forrná de cruce, frunzä de vie sau cap de animal (berbec, coco§ etc.). Cäteva exemplare (Alba lulia), prin maniera de realizare copta, dovedesc provenienta indepärtatä, apäränd ín acest fei §i problematica modului de pätrundere in spatiul in discutie. Cäteva din opaitele cunoscute la nordul Dunärii sunt realizate din bronz, ca de exemplu cele de la Tibiscum, Lipova (jud. Arad), Dej sau Luciu (jud. lalomita) cu forme de pe§te, cruci sau alte reprezentäri specific cre§tine, fiind pe längä utilitatea lor de bazä §i obiecte de cult. Un alt tip de obiecte provenind din schimburile economice sunt vasele de metal (aramä §i chiar metale pretioase). Unele din aceste vase au un design §i ornamenticä simplä, cum este cel de la Horge§ti (jud. Bacäu) in care a fost ascuns un tezaur de monede de la inceputul sec. VII. Tn schimb, sunt destul de räspändite vasele din metale pretioase care, de obicei, intrau Tn compozitia unor tezaure. Eie sunt produsul tipic al atelierelor romano-bizantine ale vremii. Aceste vase, intr-un numär destul de mare, sunt rodul dar al schimburilor comerciale dintre Bizant §i teritoriile fostei Dacii. Un exemplu clasic in acest context sunt cele trei vase de aur, in forrná de calotä, cu decor granulat §i cu Ornamente geometrice triunghiulare combinate cu almandine, vase ce fac parte din cel de-al doilea tezaur de la §imleul Silvaniei, databile din a doua jumätate a sec. V. Tot in tezaur au fost descoperite §i cele trei vase de argint de la Conce§ti (descoperite in 1812): о amfora ornamentatä in tehnica au repousse, о situla §i un platou ornat cu elemente florare §i geometrice, pe margine fiind incrustate scene de vänätoare §i medalioane, ca §i cänile de argint - douä la Apahida, douä la Tauteni. In afara de obiectele in sine, un interes deosebit prezintä §i descoperirea unor artefacte legate de practicarea unor me§te§uguri. Un loc important este ocupat de tiparele pentru producerea bijuteriilor §i a unor obiecte auxiliare necesare executärii unor procese tehnologice care cereau experientä indelungatä. Astfel, tiparele destinate realizärii obiectelor de podoabä de tip romano-bizantin (in special de facturä cre§tinä) ocupau un loc cu totul special. Astfel de tipare din marná localä sunt cunoscute la Boto§ana (jud. Suceava), Davideni (jud. Neamt), Ölteni (jud. Teleorman), Sträule§ti - Bucure§ti. De asemenea, tipare de marná pentru turnarea unor obiecte de podoabä (cercei, fibule, aplici etc.) sau accesorii de podoabä (granule, verigi, mici pandantivi) sunt cunoscute la Dolhe§tii Mari (jud. Suceava), Rädeni §i Davideni (jud. Neamt), Traian §i §tefan cel Mare (jud. Bacau), Dode§ti (jud. Vaslui), Soveja §i Poienita (jud. Vrancea), Budureasca §i Vadu Säpat (jud. Prahova), Bucure§ti, Dumbräveni (jud. Sibiu), Corund §i Cristur (jud. Harghita), Felnac (jud. Arad) §i 121
