Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS 205 le-а adus aproape de casä dändu-le viatä ín stálpii de prispá, ai portilor, pe lázi de zestre sau pe furcile de tors ín cazul nostru. Strävechile motive legate de cultura dacicä - cercul, rozeta, triunghiul, rombul, dintele de lup, dáinuie §i azi nu numai ín decorarea furcilor de tors dar §i in compozitiile decorative de pe diferitele obiecte din lemn. A§a cum spunea L. Blaga „o culturä majorä nu s-а näscut niciodatä numai din elan genial. Desigur géniül este о conditie, dar о culturä majorä mai are nevoie §i de о temelie iar aceastä temelie sine qua non, e totdeauna matca stilisticä a unei culturi populare. “ Pentru cultura popularä romäneascä aceastä matcä este cea getodacicä. Aläturi de aceste motive din fondul ornamental vechi mai amintim crucea -inv. 502,517,4364, dovedind fenomenul de sincretism al ornamenticii populare romäne§ti. Conservarea §i räspändirea acestui motiv aläturi de prescurä, pristolnic, sfe§nic, se explicä prin frecventa lor intrebuintare atät in locuintä cät §i in läca§urile de cult. ín orice decorativism existä о regulä „de aur“ folosind elementele de bazä - punctui §i linia care dau na§tere motivelor de la cele mai simple Ia complexe pänä la compozitiile inconfundabile pentru creatia traditionalä. Asemenea marilor arte existä §i un clasicism ce dä mäsurä $i echilibru artei populare, íncadránd cultura popularä in complexe procese de filtrare, etnopsihologice, etnologice §i mitologice inerente raporturilor dintre comunitätile omene§ti traditionale §i mediul geografic. A§a cum spunea L. Blaga „cultura popularä romäneascä posedä... о viziune spatialä specificä care ia forma determinatä а infinitului ondulat“. Din categoria ornamentelor cosmomorfe - motivul solar reprezintä unul din marile simbolisme, prezent in aproape toate culturile, apärut din cele mai vechi timpuri pe scara istoriei omenirii. Privit ca izvor al vietii §i al mortii soarele este sursa luminii, originea a tot ce existä, dar §i „distrugätorul“ prin ar§itele ucigätoare, aceastä dualitate conferindu-i aureaola divinitätii. Pe furcile de tors din colectiile noastre soarele este redat incepänd de la cercul simplu, „ochii“, cercul cu raze sau cadran inv. 517, 525, realizat prin incizie sub forma rozetei pe numeroase furci de tors crestate. Apare in numeroase reprezentäri ca simbol al primäverii, al dragostei de luminä §i bucuriei de viatä. Motivul geomorf ilustreazä reprezentarea formelor de relief - räuri, poteci trasate de om. Compozitia „ulita satului cu trifoi“ -inv.517, pune in relief о frumusete clasicä, iar ulitele satului au un pronuntat rafinament figurativ, ce se constituie in categoria ornamentelor mixte - din diferite domenii de inspiratie. Motivele vegetate au constituit in arta popularä о grupä privilegiatä, datoritä vastei lumi vegetale care se bucurä de un numär §i о varietate impresionantä de reprezentäri decorative. Probabit cä frunza care §i in poezia popularä este leit apropierii de naturä, a servit ca un pretext decorativ. ín compozitii este dispusä in reuniuni trigeminate mai rar singularä, dispusä simetric sau asimetric intr-o compozitie originalä §i diversä. Interpretäri cu un caracter realist mai pronuntat ingäduite uneori sä se recunoascä specia frunzei, ca acele de brad, gorun, salcäm, trifoi cu 4 foi -inv 3343, 4364, 4371, 4372, cärcei, spicul de gräu -inv. 4364, 4371. Uneori apar ca о impletiturä sub forma unui lant, grupat in jurul unui vrej ce reprezintä un ax de simetrie. ín tehnica specificä decorärii
