Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
206 AURELIA DIACONESCU lemnului prin incizie §i crestare, realizarea ornamentului vegetal stilizat se concretizeazä fie prin linii drepte, fie prin linii curbe derivate din arc de cere. Stilizarea prin linii drepte este dominantä in toatä arta popularä romäneaseä. Redarea conturului prin linii curbe duce la stilizarea cu caracter naturalist, mai rarä in arta popularä romäneaseä dar foarte freeventä la maghiari §i sa§i. De la plämädirea lui sufletul romänesc s-а deschis frumusetilor acestei lumi ре о „frunzä verde“ de orice floare cu care §i-a Tnceput Tntotdeauna cäntecul, cel de bucurie ca §i cel de amar, pläsmuindu-le in egalä mäsurä pe furcile de tors. Uneori frunzele apar ca о impletiturä pe vrej -inv.4358, 4360, 4370. Arborele vietii il intälnim in ornamentica furcilor de tors intr-o mare variatie de exprimare de la simplul vrej cu cäteva frunze - cu marcarea rädäcinii, la forme de pom cu coroanä bogatä, pänä la prezenta glastrei in variate forme, canä, vas cu toartä, canceu - inv. 516, 519, 525. In motivul ornamental de pe furca de tors cu inv. 525, este interesantä maniera de redare a arborelui vietii intr-o glasträ in imagine rästurnatä - in simetrie fatä de о axä a§a cum erau reprezentate figurile in cärtile de joc „ungure§ti“ pe care ciobanii le cuno§teau bine. Pe furcile de tors incizate casetele reprezentänd arborele vietii sunt redate atät in manierä geometrizantä cät §i liber desenatä. ín acest ultim caz motivele geometrice joaeä un rol secundar, acéla de decorare a casetelor in care sunt plasate ornamentele - linii paraleie, linii fränte, dintele de lup, rombul, semicercul, cercul, valul. Pomul vietii este un simbol al vietii - fie cea teresträ fie cea specificä actului trecerii. Ca toate simbolurile nu numai forma semnului ci §i pozitia acestuia a exprimat starea de fapt inconfundabilä a existentei omului. Ramura sau pomul cu spicul spre cer in pozitia de cre§tere a reprezentat viata teresträ, cre§terea fiind un element specific ciclului pämäntean. Ramura sau pomul cu spicul in deciin, intors cätre spatiul subteran a marcat värsta de dupä moarte precum §i pragul dintre cele douä vieti, locul de trecere dinire acestea. Furcile de tors lucrate de cätre tineri §i destinate in general fetei iubite reprezintä pomul vietii in ipostaza de simbol al vietii. О variantä a pomului vietii este floarea in glasträ. De la grädina descrisä in „Cartea Facerii“ omul a näzuit mereu sä §i-o faeä mereu pe a lui, aici pe pämänt. Floarea §i glastra din grädinä §i-a adus-o in casä intr-o stilizare de un deosebit rafinament, pe §tergare, covoare §i undeva intr-un colt de odaie sau la grindä, pe о furcä de tors. Este de remarcat prezenta §i imbinarea valului, a undei apei cu simbolul vegetal al arborelui vietii. íntr-о interpretare simbolicä este о percepere a ritmului curgerii timpului ireversibil. Dispunerea motivelor variantä a apei in plan orizontal evoeä lini§tea, somnul, moartea §i eternitatea. Acestea se opun verticalitätii arborelui vietii, imagine a aspiratiei spre absolut, spre implinire. Färä a anula valorile magice ale apei circumscrise cultului fertilitätii, prezenta apei - räurilor, valurilor - aminte§te omului trecerea timpului, efemeritatea vietii In raport cu eternitatea §i ordinea exemplarä a cosmosului. Dincolo de semnificatiile descifrate, imbinarea acestor motive constituie un enunt cultural de о mare profunzime, in obiectele de folosintä gospodäreascä se poate „citi“ un dialog íntre plánul cosmic §i cel urnán. Prezenta lor in acela§i context este un rafinat mesaj de anamnezä. Aläturi de conotatiile fecunditätii, tineretii
