Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS 197 veacurilor. In unele zone s-au pästrat forme rotunde de furci de tors (ín judetul nostru ín Valea superioarä a Mure§ului §i zóna Cälimanilor) mai lungi sau mai scurte. Ele erau ín cele mai multe zone ínfrumusetate cu migalä mai ales pe cele pe care feciorii le dädeau ín dar fetelor, care le pästrau cu grijä ca amintire. ín zonele ín care se tesea numai ín cadrul gospodäriei fi ín §ezátori §i se teseau mai putine textile se foloseau furcile lungi, cu talpé uneori -unde se tesea mai múlt se torcea §i pe drum ín timpul mersului, iar furcile erau mai scurte §i late sau mai lungi care se echilibrau mai u§or ín mers §i se tineau mai bine cänd torcätoarea §edea pe scaun sau pe vaträ. La poalele Cälimanilor ín prichiciul din jurul vetrei cuptorului cu camnitá se gäseau gäuri anume pentru introducerea capätului inferior al furcilor de tors. Fiecare popor a dezvoltat ín decursui timpului furca ín forme artistice diferite, proprii, contribuind la ímbogátirea patrimoniului cultural national §i universal. Furca §i fusui piese care ín tara noasträ au cäpätat forme artistice remarcabile, dovedesc dragostea pentru frumos §i sensibilitatea celor care le-au ímpodobit cu migalä. Datoritä acestor calitäti furcile ca §i fusele §i präsnelele stau cu cinste ín colectiile muzeelor etnografice constituind о categorie aparte ín domeniul pieselor confectionate din lemn. Pentru a prezenta varietatea tipologicá a furcilor de tors din tará folosim ilustratia lui Apostol Culea ce dateazä de la ínceputul secolului XX, §i о incursiune ín timp prin folosirea stampelor din sec. XVII. Colectia de furci de tors a Muzeului Etnografic din Tárgu-Mure§ se compune din 69 de piese, cele mai vechi - 36 de bucäti, fiind achizitionate ín perioada 1918-1940 de cätre Aurel Filimon, fondatorul muzeului tärgumure§ean. Colectiei Aurel Filimon i s-au adäugat achizitii ulterioare - 3 piese inv. 2179, 2296, 2619 - ín perioada 1952-1960, 6 piese au provenit prin transfer ín urma lichidärii Muzeului din localitatea Sängeorgiu de Pädure ín anul 1962, 5 piese au fost achizitionate ín perioada 1965-1980. ín anul 1984 prin realizarea sectiunii de creatie contemporanä ín cadrul expozitiei de bazá de etnografie §i artä popularä, am achizitionat о piesä - inv. 4211 de la creatorul Emil Pralea din com. Hodac. О colectie valoroasä continänd 16 furci de tors inv. 4357-4372, a fost achizitionatä in anul 1991 de la fiica fondatorului Muzeului Judetean, piese care au fäcut parte din colectia personalä a inainta§ului nostru. Ultima achizitie apartine zonei Tärnavelor in anul 1995 inv. 4501, din com. Mihai Viteazul, iar 2 piese säse§ti din colectie preluate dintr-o colectie säteascä nu au numär de inventar. Din numärul total de furci de tors 56 bucäti sunt romäe§ti dupä cum urmeazä. 41 de bucäti tetraedrice- in sectiune pe portiunea decoratä §i octoedrice pe portiunea färä decor, 8 piese cilindrice cu decor incizat pe о mare suprafatä, о piesä cu tija aplatizatä - variantä a formei arhetipale, fragment de furcä. Furcile de tors maghiare in numär de 11 piese sunt caracterizate in general prin aplicatia de vopsea peste ornamentele crestate. ín motivele ornamentale aläturi de motivele specifice ornamenticii maghiare-laleaua-in diverse forme de stilizare se intälnesc frecvent motive ornamentale din ornamentica traditionalä romäneascä- dintele de lup, X-ul, rozeta. Tijele sunt múlt mai subtiri decät la furcile romäne§ti, cu profil divers in sectiune - circular, dreptunghiular, octogonal. Cele douä piese säse§ti au formä tetraedricä in sectiune §i au aplicatie de culoare-bleumarin, ro§u, alb. Ornamentele sunt incizate cu motive
