Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS DIN COLECTIILE ETNOGRAFICE MURE§ENE AURELIA DIACONESCU „Furca de tors - de 2000 de ani este aceea§i §i face acela§i lucru in ziua intäi a näscocirii torsului“ Apostol Culea Gospodäria traditionalä täräneascä se baza ín trecut ре о economie autarhicä, lucrurile necesare existentei producändu-se ín cercul ínchis al familiei. ín cadrul acestei economii femeia se ocupa ín acela§i timp de confectionarea imbräcämintei pentru toti membrii familiei §i de tesáturile folosite ín gospodärie. ín aceste conditii industria casnicä textilä s-а dezvoltat puternic femeia dedicándu-i-se ín timpul liber ce-i rämänea de la alte ocupatii, sau ín perioade mai mari, iarna índeosebi. Confectionarea tesäturilor pentru ve§minte §i organizarea interiorului presupune un proces preliminar de producere §i prelucrare a fibrelor textile (in, cänepä, läna). Un moment esential ín prelucrarea acestor fibre íl constituie torsul, ocupatie sträveche, datánd din neolitic, a§a cum dovedesc fusaiolele descoperite ín numär mare ín säpäturile arheologice de pe tot teritoriul tärii noastre, adäugänd la acestea scrierile anticilor. Herodot (Istorii, IV, 74) care seria „ín tara lor cre§te cänepa care seamänä mult cu inul; numai cá este mai groasá §i mai ínaltá (...) Create de la sine §i semänatä, iar din ea tracii í§i fac imbräeäminte, foarte asemänätoare cu cea de in. Cánd nu e§ti un bún cunoscätor nu poti sa-ti dai seama daca aceste haine sunt din in sau din cänepa. Omul care nu a väzut niciodatä cänepa va crede cä haina este fäcutä din in.“ Läna, cänepa sau inul se torceau initial direct pe fus din mänä sau din co§uletul de tors färä intermediul unei unelte care sä constituie suport pentru caier, procedeu mentionat ín unele zone din peninsula Balcanicä (Yugoslavia, Albania, Bulgaria). Furca apare ceva mai tärziu §i devine о unealtä indispensabilá ín torsul manual §i cu roata. Perioada aparitiei exacte nu a putut fi stabilitä. ín bazinul Märii Mediterane §i in S E Europei, dupä A. Haberlundt (Die Volkskunst der Balcan lander, Viena, 1919) furca ar fi apärut intäi ín Egipt incä din timpul Regatului vechi (anul 3400-3000 Í. Ch.). Prezenta furcii ín viata casnicä este mentionatä ín Grecia, Roma Anticä; in teritoriul balcanic §i SE european nu se aflä date arheologice §i istorice. in afara fusului pentru toarcerea cältilor, la räsucirea tortului s-а folosit druga - un fus mai mare §i gros numit in Transilvania fus de räsucit, sau fus de indrugat. Cea mai veche unealtä de tors pe teritoriul Romäniei a fost toeälia inventatä de pe
