Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş
COLECJIA DE COVOARE A MUZEULUI JUDEJEAN MURES 177 märime. Pe acela§i covor gäsim mai multe variante ale motivului, denumit coarnele berbecului sau ale zálu(ei. Apar motive decorative compuse, simbolice, cum este pomul vietii, alcätuit din päsäri afrontate §i flori cu tulpinä §i frunze. Motivele geometrice sunt deosebit de diverse, de la pätrate, vräste simple, punctate, in zigzag, romburi, romburi cu laturile prelungite, romburi pline, romburi concentrice in trepte, romburi zimtate, romburi cu raze, triunghiuri, spirale, linia §erpuitä numitä „strämbulet”. Nu lipsesc nici motivele fitomorfe, stilizate geometric, care adesea alcätuiesc motive compuse, cum este cel denumit Tn literature de specialitate „calea ocolitä cu flori §i frunze”. In zona Tárnavei Mici zigzagul este numit „crepen”, romburile mici „bortitä”, rombul cu cáriige este numit „roata”, romburile simple „fete rästurnate”.31 In Cämpia Transilvaniei avem acelea§i categorii de covoare ca §i In zona Tärnavelor, in ceea ce prive§te decorul: invrästate, invrästate cu alesäturi, in carouri, in täblite, in romburi, iar dintre cele cu compozitie inchisä avem cele cu decor geometric dispus uniform pe toatä suprafata §i chenar §i cele cu chenar §i motivele dispuse pe chenar. Motivele ornamentale abundä de la cele geometrice: vrästre, pätrate, romburi ( romb simplu, romb cu cärlige, romb cu laturile prelungite, romburi concentrice, romburi crenelate, romburi cu creste, romburi in trepte), zigzaguri, la cele fitomorfe (glastre cu flori, flori, cale ocolitä cu flori §i frunze), la cele simbolice: cruce in „X”, rozeta, scheomorfe (zäluta) sau zoomorfe (coarnele berbecului). Studiind repertoriul de motive ornamentale din zona Tärnavelor, Marcela Foc§a observa cä alesäturile cele mai frecvente sunt cele romboidale, aläturi de vargä, rombul fiind motivul cél mai des intälnit.32 Afirmatia este valabilä §i pentru celelalte zone: Valea Gurghiului, Cämpia Transilvaniei §i Deda-Toplita, unde adesea apare rombul in diverse variante. Adesea in literatura etnograficä rombul a fost indus in reprezentärile solare, datoritä denumirii sale populare de „roatä”.33 Dincolo de aceste interpretäri rombul ar putea avea §i alte semnificatii múlt mai profunde §i la fei de vechi. Dupä cum afirmä Ivan Evseev, rombul e simbolul vulvei feminine, deci un símből de fertilitate,34 incä incepänd cu desenele de pe peretii pe§terilor din epoca magdalenianä. ín arta popoarelor amerindiene romburile orneazä imaginea §erpilor, semnificänd unirea celor douä principii (feminin §i masculin) prin actui erotic, rombul fiind semnul vulvei, iar §arpele fiind simbol falic. Lucrurile se complicä cänd este vorba de rombul cu cärlige, care are alte semnificatii legate de cultul solar, deoarece rombul cu cärlige apare in culturile fundamentate pe cultui zeului Mithras.35 Rombul cu cärlige se nume§te „coarnele berbecului” in 31 Ibidem 32 Marcela Foc§a, Tesäturi din Tárnave, in « Revista Muzeelor », nr.4, 1969, p.366. 33 Constantin Prut, Calea rätäcitä. Oprivire asupra arteipopulare romäne§ti, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1991, p.78 ; Nicolae Dunäre, Ornamenticä traditionalä comparatä, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1979, p.78 ; Paul Petrescu, Semnele solare in arta popularä din Románia, Tn « Studii §i cerecetäri de istoria artei », 1966, XII, 2.in zona Tárnavei Mari, in satui Mihai Viteazu rombul cu raze se nume§te « zäluta » sau « roata » - informatii de la Burlea Valeria, n.1912, 6 clase, loc.Mihai Viteazu,nr.69, 21.05.1997 34 Ivan Evseev, Dictlonar de simboluri §i arhetipuri culturale , Editura Amarcord, Timisoara, 1994. 35 Gh.Nistoroaia, op.cit., p.96
