Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş
178 LAURA POP zona Tárnavei Mari, legändu-se astfei de un alt motiv larg räspändit in ornamentica romäneascä. Potrivit lui Tancred Bänäteanu, „coarnele berbecului” este elementul „din care derivä tot restul inventarului ornamental predominant al tolurilor din Maramuref, element care constituie schema liniarä a tuturor celorlalte elemente ornamentale”36. El constatä cä „in afarä de linia fräntä in dinti de ferästräu, singurä sau in compozitie romboidalä, marea majoritate a elementelor ornamentale au la bazä, ca schemä a liniilor componente, ca structurä, ca prototip, motivul coarnele berbecului.”37 Ca fi rombul, motivul „coarnele berbecului” este foarte vechi. La női apare in neolitic la un pandantiv de aur din cultura Gumelnita, apói in epoca bronzului la figurinele de la Cärna din cultura Gärla Mare aläturi de „S”-ul culcat.38 Nu putem sä nu remarcäm cä la fei apare fi in ornamentica popularä a covoarelor romänefti la alesäturi. „S”ul numit „cärligul ciobanului” sau „zäluta” apare pe covoarele din colectia muzeului provenite din Valea Gurghiului, Cämpia Transilvaniei fi zona Tárnavelor. La cele din Valea Gurghiului apare zäluta culcatä, orizontalä, pe cänd la cele din Tárnave apare in special zäluta verticalä. Interesant este faptul cä Laurentiu Toppeltinus remarca in secolul al XVII-lea in „Origines et occasus transilvanorum”, in capitolul referitor la limba románilor, cä romänii transilväneni numeau litera „Z” „zalo”.39 Motivui cärligului sau al zälutei este un motiv destul de vechi fi de räspändit la multe popoare. Galii fi romanii impodobeau casele cu semnul cärligului („S” -ul ) pentru a le proteja de träznet. Unii cercetätori sträini il leagä de cultul solar, altii de cultul farpelui, simbol al fertilitätii pämäntului. Unii cercetätori romäni ii acordä un sens pastoral legändu-l de „catä”, cärligul cu care ciobanii ifi prind oile.40 La romäni „S-ul vertical, dar mai ales orizontal, este de negändit in afara ornamenticii romänefti fi insotefte in permanentä metamorfoza coarnelor berbecului, fie ea pe tesäturi, lemn sau piaträ.”41La covoarele din colectia muzeului „S”-ul apare de obicei in alternantä cu crucea in „X”. Aceastä asociere pare a fi foarte veche deoarece о regäsim fi in albumul de broderii fi tesäturi al lui Dumitru Comfa din 1904 la о fatä de pernä din Pogäceaua datänd de la 1819, realizatä din dantelä: zäluta orizontalä cu cruce in „X”.42 Motivul zälutei ifi are originea in Egipt unde pe о cämafä de in gäsitä in säpäturile areheologice apare zäluta aläturi de alte motive populare romänefti, cum ar fi: furca, värtelnita, coarnele berbecului, cärligul ciobanului, ochiul sau prescura.43 Tesäturile de interior, in cadrul cärora se situeazä fi tesäturile din länä, au pe längä rolul functional gospodäresc fi decorativ fi un rol ceremonial, fiind nelipsite de la diverse ceremonii din viata familiei fi comunitätii. La nuntä fi inmormäntare, in zóna Tárnavelor in special, patul inalt era bogát ímpodobit cu 36 Tancred Bänäteanu, op.cit., p.32 37 Ibidem, p.159 38 Ibidem, p.32; C.Prut, op.cit, p.64 39 Apud Arta popularä din Valea Jiului, Editura Academiei R.S.R., 1963, p.435 40 N.Dunäre, op.cit., p.107. 41 Cristian Isträtescu-Tärgovifte, Simbolisticä, ornament, ritual in spatiul carpatic romänesc, Timifoara, Bucurefti, 2003, p. 121. 42 D.Comfa, Album reprezentänd 284 broderii §i tesäturi, dupä originale täräne§ti, 1904, Planfa I,, 151. 43 Arta popularä din Valea Jiului, Editura Academiei R.P.R., 1963, p.435
