Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş
172 LAURA POP culorilor fie ca mordant).Din calaican se obtinea §i culoarea galben -ro§cat. Negrul se obtinea din scoartá de arin.16 La Vätava pentru fixát culorile se folose§te otet §i sare: la 1kg de länä se puné 100 g de otet §i un pumn de sare. Se §tie cä sarea ín exces ínchide culoarea firelor. Dupá vopsire sculelor, pentru obtinerea ghemelor are loc depänarea sculelor, cu ajutorul vártelnitei. Pentru láná se folose§te värtelnita verticalá, denumitä „värtelnitä peste cap”, ín timp ce pentru сапера se folose§te värtelnita orizontalä, cu „raze” §i creste. Cu ajutorul sucalei se deapänä firul de pe gheme pe tevi de soc, care vor fi introduse apói ín suveicä pentru tesut. Operatia cea mai importantä care premerge tesutul propriu-zis este cea a urzitului, care se face de obicei pe „urzar”. De felul in care se face urzitul depinde aspectui tesäturii, de aceea multe superstitii populare sunt legate de urzit ca §i de nävädit, de pusul urzelii pe räzboiul de tesut. Dacä nu-i bunä urzeala, numitä „tearä” la Vätava, apar „crämpite”, incurcäturi a firelor, noduri, incälceli la rost a firelor. Pentru a §ti de cät este nevoie la urzit, se mäsoarä firul cu cotul (distanta de la mänä la cot) sau cu metrul. La un tol ’’din verde” inträ 5 coti la un lat de tesäturä, §i deoarece un toi are de obicei 3 lati, inträ cam 15 coti, 30 de numärätori. La toale inträ mai putinä urzealä decät la celelalte tipuri de covoare, deoarece se face tesäturä mai rarä, pentru cä vor fi date la vältoare §i íngro§ate. Se spune cä dacä-ti inträ bärbat in casä cänd te apuci de urzit iti vor ajunge ghemele la urzit, dacä-ti inträ femeie („boreasä” la Vätava) nu e sigur cä-ti vor ajunge. Dupä urzit urmeazä „nividitul”, adicä punerea urzelii pe räzboiul de tesut, numit „stative" ín zona colinarä a Cälimanilor. Näväditul este realizat obligatoriu de cätre douä femei, pentru a ie§i urzeala dreaptä la räzboi. ”Cum dä postul se pun stativele in sat”, dupä spusele femeilor din Vätava. Nu se pune „tearä” ín zilele de marti §i vineri pentru cä nu se terminä, nu are spor teara. Una dintre femei о love§te pe cealaltä peste fund ca sä aibä noroc la tesut, ca teara sä fie harnicä „ca cine-o urzit-o”. Räzboiul de tesut orizontal, „stativele” de la Vätava, este alcätuit din cete douä suluri, sülül dinainte $i sutul dinapoi, cél dinainte este preväzut cu piedicä, cel dinapoi este preväzut cu un “slobozitor”,” jugul” unde se pun itele cu cocleti, grindeiele unde se pune brägla, suportul spatei, spata, “chingile”, firele care leagä itele de pedale, pedalele de la ite numite “tälpigi”, rama itelor prinsä cu “gävoazde”( cuie de lemn). In perioada interbelicä era mult mai lung decät astäzi, el fiind scurtat pentru a face economic de spatiu in casä. Pregätirea stativelor pentru tesut incepe cu invelitul sulului dinapoi al räzboiului, apói se näväde§te, adicä se trece urzeala prin ite $i prin spatä §i la sfärjit se leagä gura urzelii §i se prinde pe о bätä ca sä nu iasä din spatä. Spata pentru toale este cu dinti dubli, de IO „jirebute”17, о ,jirebutä” avänd 10 numärätori, circa 3 dinti la о numärätoare. Dacä spata este mai latä decät „teara” se lasä la margini 2 jirebute. Dupä ce s-а trecut urzeala prin ite §i prin spatä se pun „bräglele” §i apoi se 18 18 Victor Trutä, Lucrul cänepii pe Valea Beiciifjudetul Mure§) in « Marisia », vol.VIII, 1978, p.609. 17 Firul de pe 10 fuse formeazä о « jirebie» de 10 coti, fiecare jirebie se imparte in 10 « jirebute » avänd cäte 3 fire legate la un cápát cu о atá, un fel de semn.Vezi Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Maria Boc§e, Dictionar de artä populate, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1985.
