Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş

COLECTIA DE COVOARE A MUZEULUI JUDEJEAN MURE$ 173

leagä itele la „tälpigi” $i se face „rostul” la i{e. Cu ajutorul tälpigilor se verificä dacä sunt puse bine itele. La toale se puné urzeala mai rar, adicä „$ir-n dinte”, pentru a se obtine о tesäturä mai rarä care se va Tngro$a ulterior la valtoare.

Dupá aceste operatii preliminare urmeazä tesutul propriu-zis, care constä ín introducerea firelor de bätealä printre firele de urzealä. Tehnicile de ornamentare la tesäturi diferä dupä modul de introducere a firelor bätelii printre cele ale urzelii: cu mána printre fire, cu suveica printre fire, cu suveica peste fire, dupä numärul de ite, dupá modul de schimbare a itelor. La Vätava, de exemplu, Tntälnim toale tesute in 4 ite, covoare „gu§ate” tesute in 2 ite, cele alese cu flori in 3 ite. La acela§i covor putem intälni mai multe tehnici de tesut: tesutul in 2 ite, alesul printre fire, alesul peste fire.

Aläturi de material, tehnica imprimä un caracter aparte covoarelor. Pe plan international textilele sunt impärtite dupä modul de ormnamentare in tesäturi cu ornamentele realizate din contexturä (cele tesute in 2-4 ite §i cele nevedite) §i tesäturi cu ornamentele realizate separat de tehnica tesutului(cele cu Ornamente alese cu mäna, cu suveica, brodate). La covoarele din colectia muzeului intälnim о serie de tehnici de tesut de la cele tesute in 2-4 ite sau nevedite in iti§oare, alese printre fire cu mäna sau alese «in degete » cum se spune in zóna Tärnavei §i Valea Beicii, la cele alese peste fire,alese peste fire cu speteaza, alese « cu drotu » - о tehnicä specialä de scoatere in relief a firelor de bätealä cu ajutorul unui ac sau a unei vergele. Nävädelile rezultä din diferitele moduri de trecere a firelor prin itä §i spatä §i orindea prin care se calcä pe tälpigi.18 Tehnica cea mai veche de tesut este cea a tesutului in 2 ite. Tehnicile vechi de ornamentare sunt cele denumite «alesul in degete» §i « alesul printre fire ». ín zona Tärnavei Mici fetele de masä sunt tesute in 2 ite §i alese « in degete », cu täieturi, sau alese cu suveica §i speteaza.18 19 Prin alesul peste fire cu speteazä se obtine un model in päträtele. Speteaza este о scändurä ingustä ce are rolul de a separa firele in 2 §iruri printre care firul trece u§or. Cu timpul speteaza este inlocuitä de diverse асе sau vergele.20 La alesätura in degete, tehnicä destul de räspänditä la textilele romäne§ti din Transilvania, operatia alesäturii se indepline§te exclusiv cu degetele, petele de culori sau liniile de culori rämänänd desprinse una de alta pe linia urzelii, asemenea chilimurilor §i vechilor covoare orientale.21 22 In Valea Beicii о «jurubitä » din fire de länä numitä « gusä » era infä§uratä pe degete de unde vine §i denumirea de ales « in degete ». 2 Probabil de aici vine §i denumirea de covoare « gu§ate » de la Vätava. Sub aspectui vechimii se pare cä alesul printre fire are prioritate, deoarece apare pe toate tesäturile mai vechi pästrate

18 Gheorghe Nistoroaia, §tergare populare, Muzeul de Artä popularä al R.S.R. Romania,

Bucure§ti, 1975 p.78

19 loana Armä§escu, Structura decorului la tesäturile de interior din zona Tärnavelor (subzona Tárnává Micä) in « Anuarul Muzeului de Etnografie a Transilvaniei », Cluj,

1973, p.295

20 Marina Marinescu, op.cit., p.61

21 Nicolae Dunäre, Textilele populare romäne§ti din Muntii Bihorului, 1959, Editura de Stat pentru Literaturä §i Artä, p.103.

22 Victor Trutä, Lucrul cänepiipe Valea Beiciifjudetul Mure§) in « Marisia », vol.VIII,

1978, p.682