Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş
170 LAURA POP reflectarea ín ornamentica covoarelor precum §i ín folosirea lor ritualä7 , cäci majoritate tesäturilor au, pe längä rolui lor utilitar §i decorativ, §i un rol ritual sau ceremonial. Muzeul Judetean Mure§, sectia Etnografie, are ín colectie 144 de covoare, dintre care 110 sunt románe§ti, 14 maghiare, 6 din alte zone geografice, 16 artizanale realizate de Fondul Plastic. Numärul mare de covoare romäne§ti se explicä prin faptul cä tesäturile de interior din länä sunt specifice populatiei romäne§ti, populatia maghiarä preferänd sä decoreze interiorul cu tesäturi din pänzä brodate. Covoarele romäne§ti sunt impärtite pe zone etnografice §i categorii: I. Covoare din zona Tärnavelor - 35 buc.; 2. Covoare din Cämpia Transilvaniei -35 buc.; 3. Covoare din Valea Gurghiului - 23 buc.; 4. Covoare din zona Deda-Toplita. 14 buc. Din total, 61 sunt cuverturi, 41 fete de masä, 19 päretare, 16 pre§uri, 7 toale. ín ceea ce prive§te valorificarea lor expozitionalä, covoarele au fost adeseori expuse in diverse expozitii temporare organizate la muzeu de-а lungul timpului. In prezent 31 de covoare sunt expuse in expozitia de bazä, 27 in expozitia temporarä „Tesäturile de interior - artä §i me§te§ug”. Majoritatea covoarelor din colectia muzeului dateazä de la sfär§itul secolului al XlX-lea pänä in prima jumätate a secolului al XX-lea. Covoarele din colectia muzeului provin din localitätile: Boiu, §oimu§, Mihai Viteazu, Ápold, Petrilaca, Coroisänmärtin, Tirimia (din zona Podi§ului Tärnavelor), Zau de Cämpie, Mihe§u de Cämpie, Valea Largä, Vikinél, Criste§ti, Monor, Ludu§, Lueriu, Sänpetru de Cämpie (din zona Cämpiei Transilvaniei), Adrian, Comori, Hodac, lbäne§ti, Jabenita (din zona Väii Gurghiului), Beica de Sus (din Valea Beicii), Stänceni, Vätava, Deda, Bistra (din zona Deda-Toplita).Cele maghiare provin din zona Tárnavei Mici (Chibed), Cämpiei Transilvaniei(Pänet), Ciuc. Covoarele detin un rol important in decorarea interiorului locuintei täräne§ti, mai ales incepänd cu secolul al XlX-lea. ín Podi§ul Tärnavelor, la sfär§itul secolului al XlX-lea dispar cuierele §i rudele de culme, iar rolui decorativ principal este luat de tesäturile de pat.8 ín general, in Transilvania patui a dobändit un rol decorativ foarte important §i de aceea sunt zone in care culmea cu tesäturi de interior a devenit de prisos dispäränd incä de la inceputul secolului al XlX-lea.9 ín special aparitia patului inalt in anumite zone din Transilvania in camera de paradä (casa dinainte, casa bunä, casa frumoasä) a dus implicit la disparitia culmii. ín zona Tärnavelor patui a devenit uneori un simplu cadru de scänduri, färä platformä de dormit, doar pentru etalarea tesäturilor.10 11 ín etalarea tesäturilor pe patui cu boltä se observä aceea§i alternantä de cuverturi de pänzä cu cele de länä, ca §i la decorul culmii din Maramure§: primul strat este un toi de länä acoperit de un lepedeu alb, apoi о tesäturä invärgatä apói tótul este acoperit cu un lepedeu värgat cu Ornamente in ro§u-negru §i ro§u-vänät. Pernele de deasupra sunt in grupuri de cäte trei.11 71.Evseev, op.cit., p.192 8 Georgeta Stoica, Arhitectura interiorului locuintelortäräne§ti, 1974, Muzeul Rämnicu Välcea, p. 117 9 Arta popularä romäneascä, Editura Academiei R.S.R., Bucure§ti, 1969, p.198. w Ibidem, p. 199 11 Ibidem, p. 199
