Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Laura Pop: Colecţia de covoare a Muzeului Judeţean Mureş
COLECTIA DE COVOARE A MUZEULUI JUDETEAN MURES - SECTIA ETNOGRAFIE LAURA POP Introducere Tesutul este una dintre cele mai vechi ocupatii ale omenirii, fiind atestatä Tncä din neolitic, de cänd s-au gäsit fusaiole, greutäti din piaträ pentru räzboiul de tesut vertical, ürme de tesäturi imprimate in lut. Cea mai veche reprezentare a unui räzboi de tesut vertical este ре о urnä din Odenburg, datánd din Hallstatt (circa 700 T.H.). Tesutul este specific sedentarilor, migratorii preferänd presarea fibrelor de lána pentru obtinerea páslei.1 Pe cätä vreme arta Tmpletitului era räspänditä in íntreaga lume, räzboiul de tesut s-а ivit abia odatä cu inflorirea culturilor intemeiate pe lucrarea pämäntului, ca semn al unei trepte mai inalte a civilizatiei.2 Existá dovezi arheologice cä me§te§ugul torsului §i al tesutului a fost practicat pe teritoriul Romániei incä din neoliticul timpuriu: fusaiole, greutäti de lut pentru räzboiul de tesut3. Torsul §i tesutul - ca ocupatii casnice - au fost dintotdeauna munca femeilor, ba chiar se crede cä tesutul a fost inventat de féméi. „Incredintarea artei torsului §i tesutului aproape exclusiv femeilor avea §i о intemeiere mitico-simbolicä, bazatä pe analogia cu na§terea, procreatia, zämislirea formelor női de viatä. Furca de tors este sträns legatá de riturile de initiere femininá §i este inclusä in ceremóniáiul nuntii la románi.4 Divinitátile feminine ale naturii erau infáti§ate adesea cu un fus sau о furcä in mänä, ele prezidau na§terile, derularea zilelor §i a actelor umane de la na§tere §i pänä la moarte”.5 Avänd in vedere importanta tesutului la romäni, nu e de mirare cä Maica Domnului a devenit patroana torcätoarelor §i a tesätoarelor románcé: „Pänza, lucrul pänzei e al Maicii Domnului; Maica Domnului le-а dat oamenilor pánzá”6.Analogia dintre tesäturä §i lumea manifestä §i-a gäsit 1 Apud Tancred Bänäteanu, Arta popularä din nordul Transilvaniei, 1969, Baia Mare 2 Julius E.Lips, Obär§ia lucrurilor. О istorie a culturii omenirii, Editura §tiintificä, 1964, p.171. 5 Marina Marinescu. Arta popularä romäneascä. Tesäturi decorative, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1975, p.9; Gheorghe lordache, Ocupatii traditionale pe teritoriul Romániei. Studiu etnologic, vol.l, Craiova, Scrisul Romänesc, 1985, p.196. 4 Ivan Evseev, Dictionarde simboluri §i arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timisoara, 1994, p.65. 5 Ivan Evseev, op.cit, p.192 6 Elena Niculitä-Voronca, Datinile §i credintele poporului román adunate §i a§ezate in ordine mitologicä, Cernäuti, 1903, p.1067
