Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
128 DORELMARC de dimensiuni mai mici . Ca sistem arhaic de prindere, se utilizau cuiele din lemn de tisä, in trecut, de caprafoi sau salcäm ulterior, recent utilizändu-se doar cuie metalice.Aceste cepuri se fixau ín gäurile date cu sflederul pe lungimea bärnei. Bärnele erau etan§ate íntre ele cu mu§chi de pädure ( bungeag ) sau cu lipiturä de lut amestecat cu pleavä. Peretii erau apoi lutuiti la interior, la casele cele mai vechi direct pe bärne care apói se väruiau, apoi pe §ipcile di lemn bätute oblic in tehnica numitä local „letuit" ( vergeluit in alte zone). Tavanele nu se tencuiau, rämänänd vizibile bärnele grinzilor plafonului, patinate brun §i scändurile §tacaturii ( de care se agäta lampa §i suportul urzarului). La exterior, casele rämäneau deobicei cu bärnele dezvelite, netencuite, avänd doar un mic chenar letuit, lutuit §i väruit de obicei in culoare albä sau cu „mieruialä” ( albastru inchis ) in jurul ferestrelor §i u§ilor. Revenind §i urmärind evolutiv tipurile de locuinte, cea monocelularä de§i a avut о indelungatä existentä in timp, astäzi о intälnim de cele mai multe ori ca bucätärie de varä sau ca locuintä pentru bätränii care träiesc separat de generatiile tinere, „ dati de cilin”; ca spatiu de depozitare a unor obiecte vechi sau neutilizate din cadrul gospodäriei sau ca spatiu de cre§tere a animalelor mici (oi, porci §.a.). О altä categorie incä functional a locuin^elor monocelulare sezoniere sunt colibele, „cäsutele”, numite in alte zone ódái , folosite mai ales pe timpul verii in sezonul cositului §i recoltatului fänului. A§a dupä cum afirmä §i cercetätorul mure§an Valér Pop, recoltarea, prepararea §i depozitarea furajelor „a determinat aparitia frecventä a unui nivel secundar de locuire cu caracter sezonier, in zona de fänate, conständ din colibi, odäi, tarcuri §i chiar adäposturi pentru animale räspändite in jurul Cälimanilor in toate satele cu economie agrar - pastoralä”11 . A§a dupä cum confirmä §i V. Pop, locuintä traditionalä din zonä era de plan dreptunghiular, cea arhaicä avänd о singurä incäpere iar cea cu douä incäperi intälnitä mai des era preväzutä cu prispä in fatä sau cu tárnát §i locuinte cu trei incäperi, cu filigorie, avänd acoperi§ul in patru ape iar filigorea in douä §i cu fronton de obicei, ornamentat.12 De§i aparent simple locuintele monocelulare erau realizate printr-o bunä adecvare a echilibrului proportiilor . La acestea decorul fie lipse§te cu desävär§ire, fie este deosebit de sobru. Imbinänd §i in acest caz functionalul cu frumosul, mesterül local realiza chenarul din jurul ferestrelor §i cu ancadramente din scändurä traforatä pe care aplica §anturi sau crestäturi decorative; chenarul lutuit §i väruit pe längä faptul cä izoía mai bine incäperea de curentii reci de aer, prin contrastul brunului bärnelor cu väruiala, dädea un efect decorativ . Evolutiv, a urmat §i in aceastä zonä tipul casei cu о incäpere ce se adäuga sub forrná de tindä, care era un spatiu ce separa partea destinatä locuirii de о zonä de trecere §i de depozitare. Acest tip nu l-am mai identificat in 11 V. Pop, Sisteme de pästorit in zona Muntilor Cälimani, in MARISIA, XIII-XIV, Tg. Mure§, 1983-1984, p. 412 2 Idem, Defileul Mure$ului - Sträveche vaträ etnoculturalä romäneascä, in ANGVSTIA, nr. 1, Sf. Gheorghe, 1997, p. 254-255
