Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei

ARHITECTURÁ POPULARÁ ÍN ZÓNA MURE$ULUI SUPERIOR 129

cercetärile noastre de teren dar unii bäträni mai pästreazä Tn memorie vechile case cu о camerä §i tindä.

Treptat se impune locuinta cu planimetria simetricä avänd tinda la mijloc, care va deveni treptat camera de zi iar Tntr-o parte §i alta, douä camere cu inträri separate sau din tindä. Ferestrele erau §i sunt de mici dimensiuni, la casele cele mai vechi pästrändu-se pänä azi zäbrelele din tier fórját. U§a era de regula foarte robustä , färä geamuri, consolidata cu ferecäturi sau nituri metalice. La acest tip de casä cu douä camere, una era destinatä locuirii permanente , cealaltä devenea un spatiu de prezentare, „casa cea mare” , „de curat”, „de mändrit”, „casa din sus”, „casa dinainte”, etc. In aceastä camerä ( de obicei neincälzitä permanent) se pästrau obiectele mai de pret din gospodärie, mai ales zestrea, fiind folositä §i Tn momentele importante din viata familiei ( la botez, la nuntä, la inmormäntare ) §i la unele särbätori sau la petit.

О altä componentá a planimetriei caselor traditionale din zona Mure§ului Superior este prispa, element caracteristic pentru Tntreg spatiul romänesc. Ca §i in alte zone, prispa arhaicä era alcätuitä dintr-o umpluturä de lut bätut cu maiul §i piaträ lipitä cu pämänt pänä la inältimea temeliei, initial prispa fiind amenajatä doar pe latura din fata casei, treptat Tnsä ea se va Tntinde §i pe alte laturi ale casei. Prispa era adäpostitä de strea§ina largä a casei. Pe längä rolul functional, mai servea §i de izolátor termic Tmpiedicänd frigul de afarä sä pätrundä sub du§umeaua din scändurä fixatä pe grinzile numite „näclazi”. §i in aceastä zonä, pardoseaua era lipitä cu lut, inaintea folosirii du§umelei . Treptat, prispa lutuitä a fost inlocuitä de prispa poditä cu scänduri simple sau traforate formänd un gang fixát pe capetele tälpilor de case; apói, prin ridicarea temeliei de la nivelul solului la oarecare inältime §i mai ales la terenul in pantä, prispa va deveni tárnát in care se urca ре о scarä din „po§te” de scändurä groasä sau din trepte de piaträ fasonatä. Intrarea in gangul prispei §i a tárnatului se fäcea printr-o portitä simplä sau dublä fixatä in balamale de doi stälpi mai mici care nu depä§esc de obicei inältimea balustradei; alteori portitä este fixatä direct pe stälpii din fatä ai cerdacului §i repetä de regulä, decorul scändurilor traforate dispuse pe lungimea prispei sau tárnatului, terminändu-se in partea superioarä cu scänduri traforate in diferite mative antropomorfe, zoomorfe sau geometrice, stilizate. Un astfei de exemplu il reprezintä frumoasa portitä terminatä in motivul „cälutilor” de la casa achizitionatä de Muzeul Etnografic Reghin, din Cälimänel - Toplita. Cu timpul, la intrare tärnatul a fost inältat §i inchis cu stälpi §i scänduri simple sau frumos traforate; la intrare apare filigorea ( foi§orul sau cerdacul din alte zone ) , cu fronton in partea superioarä, §i acoperitä in douä „ape” . Este cél mai intälnit element constructiv care concentreazä §i decorul, deosebit de reprezentatív pentru individualizarea caselor in cadrul satelor (s.n. ). Am putea afirma cä a existat о adeväratä concurentä in acest sens, tärnatul traforat §i filigorea cu frontonul säu sugeränd totodatä §i statutul economico - social al proprietarului, arhitectura contribuind aici §i la sporirea prestigiului säu in cadrul comunitätii.

Ornamentica arhitecturii Mure§ului Superior se impune prin elementele de constructie care au §i valente decorative importante: stälpii de prispä, de cerdac, balustrade infundatä a prispei cu scänduri traforate, filigorea cu frontonul §i scändurile traforate in partea superioarä, consolele de sub strea§inä §i ciocärlanii de pe coama acoperi§ului.