Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
ARHITECTURÁ POPULARÁ ÍN ZÓNA MURE$ULUI SUPERIOR 127 Casa secuiascä mai veche avea о singurä incäpere, asemenea caselor rurale de pretutindeni; acest plan a fost completat in functie de cerintele locale ale traiului, de asigurare a securitätii bunurilor mai scumpe §i а rezervelor de hranä. Astfel, plánul casei monocelulare a fost Tntregit cu о cämarä . inainte de aceastä cämarä a existat un adäpost improvizat pentru protejarea inträrii §i depozitarea diferitelor bunuri , indus apói ín plánul constructiei sub forma unei prispe numite „ eresz”, ce adäpostea intrarea in locuintä §i in cämara obtinutä prin ínchiderea pártii din dósul acesteia cu pereti din bärne rotunde. V. Buturä presupune cä initial acest adäpost era folosit in primul ränd pentru pästrarea lemnelor de foe, a uneltelor, legatul cailor. Casa secuiascä din depresiunile intracarpatice s-а diferentiat de casele din zonele transilvänene invecinate odatä cu dezvoltarea planului. Aid locuinta monocelularä a fost intregitä cu о cämarä, spre deosebire de zonele invecinate unde intregirea a fost fäcutä cu о tindä in care s-а instalat cuptorul pentru copt päinea ( §i vatra deschisä ). Din casa secuiascä cu cämarä, cuptorul a fost scos afarä §i plasat sub un §opron, proces similar petrecut §i in alte zone. Datoritä desfä§urärii insä a complexelor ocupatii casnice, cämara devenea pe timpul iernii §i ea locuitä. Planului casei secuie§ti in cele din urmä ü corespondeau: о camerä micä (о bueätärie ), о cämarä, о camerä mare sau de paradä ( nagy ház, parádésház ), prispa ( eresz), tärnatul (tornác) , in spatele camerei mari un alcóv ( camerä retrasä din fatadä pentru odihna bätränilor sau pentru fete ). Din punctui de vedere al structurii constructive, evolutia arhitecturii trebuie sä aibä in vedere cele trei mari elemente: temelia ( cu prispa ), peretii §i acoperi§ul. Cea mai veche temelie era foarte simplä, aleätuitä din bolovani de ráu sau piaträ de carierä a§ezatä direct pe sol; cariere mai importante de unde se procura piatra trasä cu boii erau Ia Stänceni, Cälimänel-Toplita, Jolotca- Särma§, Diträu, Remetea, Suseni, Vo§lobeni. Piatra fasonatä incepe sä fie folositä mai ales dupä ce talpa casei incepe sä fie cioplitä §i sustinutä de aceastä temelie ridicatä de la fundatia säpatä in pämänt, fundatia insä fiind adoptatä relativ recent. Multe case din zona de care ne preocupäm au fost adaptate la specificul terenului de pantä in satele räsfirate de-а lungul coastelor deluroase, premontane sau montane, säparea fundatiei permitänd cu u§urintä §i amenajarea unei pivnite sub casä, pe längä cea säpatä separat in curte sub pämänt, asemänätoare unui bordei semiadäncit. Evolutiv, ca tehnicä de constructie §i inältare a peretilor intälnim - ca §i in alte zone etnografice ale tärii, unele, cu mari similitudini10 - mai intäi, pe cea a cununilor din bärne rotunde dispuse orizontal §i fixate Ia coituri ín cheotori ( denumire localä „ ceotori”) rotunde, tehnica fiind numitä §i „stáne§te” , iar mai tárziu cioplite in profil pätrat sau dreptunghiular formänd la capete imbinäri trapezoidale , „nemte§ti" sau „coadä de rändunicä”. Mai recent a fost folositä §i tehnica constructiei peretilor in amnari, dar mai ales acolo unde s-а utilizat lemn 10 vezi Mihai Camilar, Locuinta traditional bucovineanä.Evolutie planimetricä §i sisteme constructive, Tn Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei, anul III, nr. 3, 2001, p. 15-50
