Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
126 DOREL MARC muzeografi de la muzeele etnografice din Tg. Mure§, Reghin, Toplita §. a.7 8 , contribuind cu analize, unele mai riguroase, aprofundate, altele mai mult de repertoriere a unor aspecte surprinse ín teren in ceea ce prive§te civilizatia lemnului din acest areal. Cercetätoarea loana Cristache - Panait a prezentat obiectivele Tntälnite ín investigatia de teren din 1983, scotänd in evidentä in special aspectele semnificative in legäturä, de exemplu, cu folosirea bärnelor rotunde ca sistem constructiv arhaic, regäsirea tipului de casä cu tárnául partial, sculptura §i motivele strävechi de ornamentare folosite de mesteri, räspändirea acoperi§ului in patru ape cu pánté mari, prezenta grindei - me§ter, a tärnatului pe una sau mai multe laturi - element intälnit §i in alte zone etnografice ale tärii - caracteristice caselor täräne§ti la romäni. Exemplarele de case selectate de autoare imbracä tipuri diferite de plan prezentänd elementele cu sisteme arhaice, intälnite pe intreaga arie de formare a civilizatiei poporului román. Lucrarea sa este deosebit de valoroasä intrucät reprezintä un studiu necesar in analiza aspectelor ce tin de modele etnoculturale, de paternitate, de aculturatie, difuzionism cultural §i interference ale celor douä etnoculturi, romäno-secuie§ti, in zona de contact de care ne preocupäm. Importanta lucrärii este sporitä de asemenea de accentul pus pe valoarea documentar-istoricä a constructiilor romäne§ti din acest spatiu, unele dintre cele repertoriate atunci, astäzi nemaiexistánd: casa din prima gospodärie a satului conform traditiei locale a lui Vasile Cotfas din Subcetate, datánd din 1710, an care a fost inseris pe grindame§ter, azi dispärutä- ce atesta dimensiunile mari ale unor case din zonä (13 m lungime, construitá din bärne rotunde).9 ín tipológia caselor se evidentiazä legáturile vechi §i intense ale satelor cu zonele invecinate sub influenta cárora deobicei au evoluat, rezultánd о serie de confluente §i interference. Casa secuiascä se incadreazä in aria tipului cu tindä iar construcCiile mai vechi din depresiunile intracarpatice din estül munCilor vulcanici au avut un mai pronunCat caracter specific zonal. In cadrul schimburilor culturale fire§ti, seeuii au preluat unele elemente autohtone dupä ce planurile lor au evoluat de la casele de lemn construite din bärne de brad rotunde. 7 I. Cristache-Panait, Arhitectura de lemn din Transilvania. Judetele Alba, Mure$ $i Harghita, Ed. Museion, Bucure§ti, 1992 8 D. Marc, Interferente privind unele elemente de arhitectura in zona Mure§ului Superior, Tn anuarul “MO§TENIRI CULTURALE”, 2001, Reghin, p.37-42; Idem, Tipológia gospodäriilor §i locuinteizonei Toplita din Valea Mure$ului Superior. Interferente romäno-secuie§ti, in anuarul “ ANGVSTIA”, nr.8 , Sf. Gheorghe, 2004, p. 259-265, extras dintr-un referat de studii doctorale, sustinut la Universitatea “L.BIagä’Sibiu, coord. §t. dr. C.Bucur; Idem, Noi cercetäri privind interference arhitecturale romänosecuie$t'r.frontoaneie caselor din satui Joiotca (Orotva), zona Toplitei Mure§ului Superior, comunicare prezentatä in cadrul Colocviului “Interference etnoculturale interetnice”, organizat la Muzeul Etnografic Reghin, 28.05 - 30.05.2005, publicatä in anuarul “MO§TENIRI CULTURALE”, 2005, Reghin, format digital (CD) 9 loana Cristache-Panait, op. cit., p.199
