Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
SIMILITUDINI ÍNTRE BISERICI $1 CASA JÁRÁNEASCÁ 105 täräne§ti §i pe stälpii de la pridvorul din jurul naosului §i pronaosului, acestui ornament (funia), intotdeauna central sau principal, i se asociazä §iruri de linii in zigzag. Semantica acestora variazä de la о zonä la alta, de la un sculptor popular la altul: motivele geomorfe („cälita ocolitä“ sau „unda apei“), ori cel cosmomorf al „cäii laptelui“. ín cuprinsul acelora§i cämpuri ornamentale (pe toatá lungimea fruntarului dinspre miazäzi, pe bárnele care compun arcadele) se desfá§oará frize decorative in cuprinsul cärora sunt sculptate cu migalá benzi cu compozitii ornamentale ce reproduc motive adeseori arhaice, mo§tenite pe cái traditionale: rozete solare cu 6 petale, „sori“ stilizati sub forrná de romburi, vrejuri de vitá-devie, vártejuri, motive cruciforme, zälute, ciuturi, linii, puncte, colti§ori ,cuie de lemn de tisä cu capete crestate, capul de cal, motiv transpus pereche la consolele unor biserici ca §i la frontoanele locuintelor §i §urilor. U§a propriu-zisä, mai putin impodobitä decät celelalte elemente arhitectonice, lucratä dintr-o singurä bucatä, este acoperitä de sculpturä geometricä täräneascä sau este dublatä de un fei de placaj gros alcätuit din bucäti rombice de scändurä pe care sunt crestate rozete. Motivele decorative sunt numeroase §i se Tnscriu Tn ornamentica stilizatä §i geometricä a artei populare. Adeseori se inchid pe „u§ori“ ce se rotesc in scocuri scobite in pragul de sus §i de jos. Motivele mitice ale rozetei, pomului vietii, päsärii, §arpelui,se ingemäneazä cu dreptunghiuri, triunghiuri, romburi ale crestäturilor täräne§ti. ín interior, nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sunt sculptate in fränghie §i se incheie in rozetä. Mobilierul de lemn este impodobit §i el cu acelea§i crestäturi populare pe care le intälnim §i pe mobilierul din casele traditionale täräne§ti de la sfär§itul secolului al XlX-lea §i ínceputul sec. al XX- lea. Mobilierul bisericesc este compus din: lázi, strane, scaune, bänci, sfe§nice §i candelabre, lädite mici ca un fei de chivoturi. Interiorul bisericii este imbräcat cu §tergare, näframe §i scoarte ,lucru ce tine tot de domeniul artei populare §i reflectä specificul regional al zonei. §tergarul il gäsim prezent in bisericä §i cu prilejul diverselor ceremonialuri incepänd cu constructia bisericii. In Maramure§, cänd se ridicä schela pentru constructia acoperi§ului, pe fiecare colt al schelei se pun ftergare care rámán ca daruri me§terilor, obicei practicat §i la constructia caselor. ín bisericile din Transilvania §tergarul este prezent intr-o ornamenticä specificä zonei, la icoane, a§a cum in interiorul täränesc traditional icoanele sunt insotite de §tergare decorative. О caracteristicä a zonei Tärnavelor este aceea cä, la icoanele cu temä ca: lisus rästignit pe cruce, Pogorärea in mormänt, Plängerea lui lisus , Maica Domnului indureratä, la §tergarul ce le insote§te se ata§eazä о panglicä neagrä, restul §tergarelor de icoanä fiind legate cu panglicä tricolorä. Originea acestei ingemänäri dintre icoanä §i §tergar trebuie cäutatä in „legenda biblicä“ a Sf. Veronica, a§a cum a scris in anul 1937 d-na Octavia Nutiu poezia cu acela§i titlu, in urma vizitärii unei expozitii de la Viena ce scotea in fata publicului vizitator acest §tergar protejat de un clopot de sticlä.
