Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească

106

AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP

§tergarul Sfintei Veronica

I

íti cunosc chipul, cum ti l-au zugrävit ín multele icoane cei ce te-au adorat Un Crist cänd bländ, duios, cänd chinuit Mereu Tu, Doamne, dar tot transfigurat De prisma prin care Те-am privit.

II.

Sub clopotul de sticlä, §tergarul a pästrat lmaginea-ti umanä pe cänd räbdai calvarul Un om cu fruntea-n sänge,cu nas tumefiat, Contururile fe(ei sunt §terse, ochii-nchi§i. Dar hárul Dumnezeirii, prin veacuri, a ocrotit §tergarul.

III.

Cänd la icoane se-atärnä un §tergar ín casele románé .biserici .catedrale,

Simbol al Veronicäi, ce ostoie§te iar,

Dürere, suferintä, ín a vietii vale,

Se §terg sudori §i sänge, spre slava Jertfei Tale.

O. Nutiu 1937.

f

Cu valoare de artä popularä, remarcabile sunt zäbrelele de fier forjat de la ferestre, ca §i balamalele, lacätele §i incuietorile u§ilor. Deseori toaca simplä de lemn este Tnlocuitá de о piesä metalicä frumos lucratä.

Ca §i interiorul locuintei, cel al bisericii de lemn constituie un spatiu articulat §i armonic, asemänätor in acest sens configurärii pe care ceremoniile §i obiceiurile ob§te§ti о imprimä timpului. Edificänd bärnä pe bärnä, s-а fäurit un spatiu de repaus, de lini§te, calitate functional (etnopsihologicä) pe care nu о avuseserä materialele luate din naturä de cätre mesterül dulgher. Pretutindeni acest loc de reculegere a cuprins treptat о gamä tot mai largä de Ornamente pietate sau sculptate, de о remarcabilä valoare artisticä, inclusiv un numär mare de picturi populare pe sticlä.

inaintea aparitiei icoanelor pe sticlä, dar §i dupä aceea, interiorul bisericilor, Tndeosebi partea boltitä (cerimea), era zugrävit direct pe lemn sau pe pänzä maruflatä, aplicatä. Aceasta ca §i pictura muralä din pronaosul bisericilor de lemn §i cea din naosul bisericilor de piaträ, este opera me§terilor tärani.

Sub aspect tematic, pe längä scenele obi§nuite läca§urilor de cult, se mai intälnesc §i portretele de ctitori tärani, zugrävite in vechiul port (femeiesc §i bärbätesc) romänesc (Biserica din Urisiu de Sus, Deag, Bäita).

Iconografia picturii din bisericile romäne§ti din lemn constituie un imens tezaur de §tiri culturale §i istorie, prea putin cercetate. In desfä§urarea lor Tntälnim elemente mitice precre§tine, cum ar fi: Sf. Nie Tn car tras de 4 cai, soarele, luna, teme religioase folclorice §i documente de viatä täräneaseä.