Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Ana Hancu: Charles Marie de la Condamine despre indienzii amazonieni
DESPRE INDIENII AMAZONIENI 277 Teória este sustinutä de comparatia obiceiurilor, traditiilor, ve§mintele pe care le poartä triburile de omaguas Tntälnite la izvoarele unui räu afluent al Amazonului, confirmänd ipoteza migratiei lor. Numele indienilor omaguas provine de la obiceiul ciudat de a-§i turti capul, "omaguas!’ insemnänd “cap turtit“De fapt, aceste popoare au obiceiul bizar de a presa intre douä scändurele fruntea copiilor nou näscuti, pentru a le da aceastä formä ciudatä §i pentru а-l face sä semene mai bine, zic ei cu luna plinä 16“. Spre deosebire de limba vorbitä de restul triburilor, limba indienilor omaguas este pläcutä §i u§or de pronuntat. In memoriul adresat Academiei de §tiinte, Condamine relateazä cä ín provincia Esmeralda cre§tea un copac numit “hévé’ prin incizia cäruia curgea un lichid alb, cunoscut sub numele de cauciuc. Acesta este primul studiu §tiintific asupra cauciucului, de§i prima mentiune despre el apartine lui Antonio Herrera Tordesilla (secoulul XVI)17 18. La Condamine a observat cä indienii utilizau cauciucul pentru producerea unor obiecte ca amulete, märgele piese decorative: ”cänd este proaspätä se poate face orice din ea, punänd-o in forme; ea este impermeabilä la ploaie, dar сееа се о face mai deosebitä este marea ei elasticitate. Din ea se fac stiele care nu se sparg, cizme, bile goale pe dinäuntru Din acela§i material “cahuchu", indienii omaguas au Tnvätat sä confectioneze ni§te pompe sau seringi färä piston avänd forma unei pere goale pe dinäuntru, gäuritä la un capät unde ii adaptau о canulä. Acestea umplute cu apä §i apäsate cänd sunt pline, produc efectul unei seringi obi§nuite. Obiectul, mult folosit de indieni, era §i foarte apreciat la särbätori, stäpänul casei oferind in dar invitatilor säi asemenea obiecte. De asemenea, in timpul expeditiei Condamine §i Jussieu au descoperit §i arborele de chininä, fapt consemnat in memoriile lor trimise in 1738 Academiei de §tiinte din Paris19 20. Cu adevärat un spirit §tiintific, chiar daeä nu analizeazä in amänunt anumite aspecte ale naturii sau omului, Condamine, nu trece nepäsätor pe längä tot ceea ce il inconjoarä: plante, rä§ini, balsamuri, reptile, päsäri, broa§te testoase, crocodili, tigri, maimute. La Sao Paulo dos Omaguas deseneazä dupä naturä cél mai mare pe§te de apä dulce, cunoscut sub denumirea de “vaca de maré’, care nu trebuie confundat, insä, cu vitelül de mare sau foca. Despre acest pe§te, ne informeazä, cä pa§te iarba pe malurile räului, femela aläptändu§i puii. “La drept vorbind -scrie autorul- el nu este amfibie, deoarece nu iese niciodatä din apä in intrgime, §i nici nu poate ie§i intrueät nu are decät douä inotätoare foarte aproape de cap, ca niste aripioare care ii tin loc de mäini si de picioare Exemplarul desenat avea lungimea de §apte picioare §i jumätate, iar lätimea maximä de douä. Pentru atingerea scopurilor sale, acéla de a marca gradele terestre, expeditia francezä a fäcut о serie de mäsurätori tinänd cont de variatiile de altitudine ale reliefului, realizänd astfei, о serie de insemnäri cartografice. De 16 Charles Marie de la Condamine, op. Cit., p.56 17 Enciclopedia Universalis, Corpus 4, Paris, p. 919 18 Charles Marie de la Condamine, op. Cit.,p. 56 19 Ibidem, p. 30 20 Ibidem, p. 101
