Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Ana Hancu: Charles Marie de la Condamine despre indienzii amazonieni
276 ANA HANCU recuno§tiintä, preocupati numai de ce se intämplä in prezent, lipsiti de grija zilei de mäine incapabili de prevedere §i reflexie arätänd cänd nu au supäräri о veselie puerilä ce §i-o manifestä prin hohote de ras §i särituri12.. Despre limbile vorbite de indienii din America de Sud afläm cä sunt särace, unele energice §i susceptiibile de elegante, lipsindu-le Tnsä, termenii pentru exprimarea ideilor abstracte §i universale, dovadä a putinului progres fäcut de societatea indianä. Notiuni ca: timp, duratä, spatiu, fiintä, materie, corp, virtute, notiuni metafizice §i morale, nu au echivalentä in limbile lor. Pentru а analiza §i compara fondul lingvistic al diverselor limbi indiene, Condamine а alcätuit un vocabular al celor mai folosite cuvinte. Compararea acestora cu cuvintele avänd aceea§i semnificatie din interiorul continentului poate duce la demonstrarea diverselor migratii ale acestor popoare de Ia о extremitate la alta a acestui continent. Existente unor cuvinte comune cu fondul lingvistic european §i oriental, (exemplu: abba, baba, papa, mama), care par a fi trecut, cu mici schimbári, din vechile limbi din Orient in majoritatea celor europene, §i compararea lor, poate fi fára índoialá, un mijloc de a descoperi originea sud americanilor13. Limba indienilor yameos, stabiliti la nord de räul Tigre, i se pare lui Condamine nespus de dificilä, maniera de pronuntare fiind greoaie, vorbind tinändu-§i respiratia §i färä sä rosteascä aproape nici о vocalä. Despre indienii yameos, afläm de asemenea, cä sunt foarte indemänateci la confectionarea unor arme, a§a zisele sarbacane lungi, cele mai obi§nuite arme de vänätoare Tntälnite in zona amazonianä. La aceste sarbacane se potrivesc ni§te sägeti mici de palmieri la al cäror capät lipesc, in loc de panä, un dop de bumbac care umple goiul tevii. Värful acestor sägeti mici cät §i acelea de la arcuri sunt inmuiate intr-o otravä atät de puternicä incät atunci cänd este proaspätä ucide in mai putin de un minut orice animal pe care a reu§it sä-l zgäräie14. Lansate de la о distante de 30-40 de pa§i prin suflare nimeresc de obicei tinta. Acest instrument atät de simplu inlocuie§te armele de foc. Dupä un an, in timpul stationärii la Cayenne (capitate provinciei franceze Guyana), Condamine a avut curiozitatea de a incerca proprietätile veninului pe care il avea de peste un an §i dacä antidotul acestuia era zahärul. Experientele efectuate au confirmat faptele cunoscute. Veritabila “curare", otrava, a inceput sä fie cunoscutä in Europa la mijlocul secolului al XVIII-lea prin intermediul preotilor iezuiti stabiliti in America de Sud, cum ar fi I. Gumilla §i de exploratorii, Charles Marie de la Condamine §i Alexander von Humbold. Astfel, lor le datoräm descrierea precisä a modului de preparare §i a efectelor toxice ale otravei15. La 27 iulie 1735, expeditia a acostat in dreptul misiunii San Yoaquim compusä din mai multe triburi de indieni, indeosebi de omaguas, populatie puternicä odinioarä care locuia de peste un secol pe insulele §i maiul Amazonului. Cu toate acestea ei nu sunt considerati ca bä§tina§i existänd indicii cä s-au stabilit pe malurile Amazonului coboränd de pe unul din räurile ce izvoräsc din regatul Noua Grenadä pentru a scäpa de dominatia spaniolä. 12 Charles Marie de la Condamine,op. C/f.p.45 13 Ibidem, p. 46 14 Ibidem, p. 53 15 Enciclopedia Universalis, Tom. C,Paris, 1990, p. 970
