Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Ana Hancu: Charles Marie de la Condamine despre indienzii amazonieni
DESPRE INDIENII AMAZONIENI 275 treacä peste punti fäcute din fränghii, din scoartä de copac sau din nuiele, a§a zise “liáné': “Aceste liane impletite ca о plasä alcätuiesc In aer de la un mal la altul, о galerié suspendatä de douä cabluri din acela§i material avänd extremitätile fixate pe fiecare mal de trunchiul copacilor. La prima vedere aratä ca ni§te plase de pescuit sau, §i mai bine zis, ca un hamac indián intins dintr-o parte a räului In cealaltä. Cum ochiurile acestei plase sunt foarte largi pe fundul acestui leagän se intind cäteva trestii ca un soi pe podea8. ” Condamine ne oferä о serie de informatii despre insu§irile §i caracterul bä§tina§ilor din America meridionalä, numiti in mod obi§nuit, dar impropriu indieni. Aici este vorba, scria autorul, despre aborigeni §i nu de creolii spanioli sau portughezi, de diverse rase, rezultate din amestecul cu albii din Europa, negri din Africa sau “pieile ro§ii” din America, dupä pätrunderea lor in aceste zone. Bä§tina§ii din tinut au pielea arsä de soare §i de culoare ro§ieticä, mai mult sau mai putin inchisä. Cauza principalä a diversitätii nuantelor este, dupä toate probabilitätile, diferenta de temperatura a aerului din tinuturile unde locuiesc, de la temperaturä toridä pänä la frigul datorat zäpezii9. Diferenta de climä, cea din tinuturile cu päduri, cämpii, cu munti §i räuri, varietatea alimentelor, contactelor reduse pe care le au cu triburile invecinate, au dat na§tere unor obiceiuri §i indeletniciri diferite la aceste populatii. De asemenea, о populatie cre§tinatä, afirmä Condamine, §i “supusä de un veac sau douä dominatiei spaniole sau portugheze a luat In mod inevitabil ceva din obiceiurile cuceritorilor, §i prin urmare un indián din Peru care locuie§te intr-un ora§ sau sat ajunge, de exemplu sä se deosebeascä de un sälbatec din interiorul continentului10 11”. §i totu§i, a§a cum popoarele Europei sunt diferite intre eie, dar au anumite träsäturi comune, a§a, §i indienii americani din diverse tinuturi au §i caracteristici comune, sau mici diferentieri care nu pot fi sesizate de un cälätor care vede totul doar in treacät. Cunoscänd aceste populatii in urma expeditiilor sale dintre anii 1799- 1804, Alexander von Humbold combate aceste idei: “Nu-mi place sä folosesc cuväntul “sälbatic”, cäci intre indianul supus, care träie§te in misiuni, §i cel Uber sau independent existä о presupusä deosebire din punct de vedere cultural. ín pädurile America de Sud, existä triburi de indieni care träiesc pa§nic in satele lor sub conducerea unor cäpetenii, care i§i cultivä pämäntul cu banani, manioc §i bumbac, din care i§i tes hamacurile. Ei nu sunt cu nimic mai barbari decät indienii goi din misiuni care au invätat sä-§i facä cruce11“. De§i misionarii au ingrädit intr-adevär libertatea indienilor, datoritä lor a apärut peste tot о cre§tere a populatiei care nu ar fi tost posibilä in viata nomadä a indienilor liberi. Oprindu-se asupra caracterului indienilor, Condamine, considera cä principala träsäturä de caracter este insensibilitatea, care sustine el, provine de la faptul cä nu depä§esc anumite necesitäti curente. “Sunt mäncäcio§i pänä la läcomie, cumpätati cänd sunt siliti de imprejuräri, frico§i peste mäsurä, dacä betia nu le dä curaj, indiferenti la orice prinos de glume, onoare sau 8 Ibidem, p. 28 9 Ibidem, p.44 10 Idem 11 Alexander von Humbold, Priveli§ti dm Cordilieri, Bucure§ti, 1970, p.220
