Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Vasile Pop: Toponimie mureşeană
TOPONIMIE MUREgEANA 269 Cf. bulg. Rovina „groapä, mocirlä), Sub Margini (v. Margini), Sub Meal v. Meal, Täieturi (arätor, cu arbori täiati lat. taliere), Ulita Bro§teasä, drum prin sat, Cf. si. Ulic +lat brosca), Ulicioara Ciurzii (v. Ciurda), Ulicioara Mihocenilor v. ulita §i n.pers. Mihoc, Ulita Popii,Ulita Principal, Ulita din Vale, Ulita di pe Päräu, Ulita lui Petrut, Ulita Nemtilor (strada pe care au locuit sa§ii), Valea Dumbrävii, cf. si. Dombrava + lat. valis, Valea lui Fedrihan, n.pers. Feldrihan, Valea Morilor, Valea Räpii (v. Räpa), Venjina, tufi§uri cu sälcii. Et. necunoscutä, Voivodeasa, Tnältime, pä§une (cf. Voievod + suf. -easa), Zbärciu (coastä u§or inclinata, dialectal, zbärci „incretiturä“). íntocmit pe baza datelor furnizate de cätre localnicii: Maior Gheorghe, Pu§ca§ Emilia, St. Pitea, toti din maiore§ti Date extrase din Cartea Funciarä a jud. Mure§. Registrul Parcelar, hárti §i fői Fundare, Tärgu-Mure§. MORÄRENI, u. MONOSFALU, MONOSFALVA, MAROS MONOSFALU Sat apartinätor com. Ru§ii Munti Atestäri;1497 Monosfalw( Banffy, II, 343(, 1509 poss. Molnasfaw (Csánki V., 721), 1733 Muraranny (c.K).(1760-1762) (c. B.), 1750 Murereny (c. A.) (, 1824 Marus Monosfalu, Murereny (ASC), (1850 Monos falu, Morereny (statistica Transilvaniei), 1854 Monosfalu, Moráreni (Bul. 67) Populatia Conform recensämäntului general din 7 ián. 1992. Total: 458 din care 451 romäni, 7 altii. Microtoponimia localä: Moráreni, denumit initial Monosfalu, cu sensul initial de „satui cu móri“. Forma romäneascä Moráreni indicä pe „locuitorii de la móri“. Et. lat. mola „moará, móri“. Ar§ita, locul unei páduri care a ars, Cf. lat arsicia „care arde“, Adäpätoare, fántáná unde se adapá animalele de pe pá§une et. Lat. adaquare, Bärcu Cázánestilor, azi arator dar aici a fost bérc, pádurice + n.p. Cazan, Bárcu Chivii rostit pe plan local Civii, v. berec, bérc + n.pers. Paraschiva. Bärcu lui Ichim, rostit dialectal lein, Bárcu lui Niculitá (arator), Bereci (loc arator, probabil pl. de la bérc), Bologoaia, coastä, arätor Cf. n.p. Bologa + suf. oaia), Brani§te (pädure cu arbori bäträni (in limba saesritä se Tntälne§te brany „a rupe, a sparge deci ar fi vorba de täierea copacilor pentru a face loc unei treceri, exact ceiace este §i treeätoarea Bran din Carpati. Brani§tea ar reprezenta forma bran prin adäugarea superlativului Sanscrit i§tha, devenit sufixul romänesc -i§te. Deci Brani§tea ar fi о pädure mare peste care se trece ocolind actiunea de defri§are completä. Brani§te este foarte apropiat de (B)Ranistorum unde s-а aflat Traian la aducerea capului lui Decebal. Deci atät termenul bran cät §i brani§te cu derivatele lor, ar putea fi cuvinte din substratui
