Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Livia Rusu: "Răuratul" colacului în seara de crăciun
194 LIVIA RUSU zeflemea. Apar uneori din nevoia rímei anumite imperecheri de cuvinte: lemne hodrolemne, honta-cronta, fätä cärutä. „Träsätura dominantä a acestor oratii este humorul, un humor täränesc, autentic, adesea Tndräznet, neocolind cuvintele proscrise tocmai din intentie väditä de a provoca hohote de räsete printre ai casei. Sunt dese §i autosatirizärile, atät pentru cel care ureazä, cät mai ales pentru ceata colindätorilor cärora Ii se cere sä aibä §i „gurä de a multämi”. Atmosfera de ilaritate stärnitä de rostirea multämitelor contrasteazä puternic cu cea soiemnä §i gravä Tn care sunt cäntate colindele §i ea are rostul strävechi - ca §i jocul ín case - sä provoace prin similitudine voio§ie pe intregul an viitor.”4 Ca §i Tn versurile „Plugu§orului” gäsim о descriere a muncilor agricole, potrivitä unui prilej de särbätoare §i voie bunä, visänd la о agricultura idealä a§a cum §i-ar dori sä poatä face §i astäzi täranii. Räuratul colacului poartä denumirea Tn alte localitäti de „multämitä” sau „alduit” sau „oratie” §i este Tn legäturä cu colindatul cu turca. Conform dictionarului limbii románé moderne, „a aldui” semnificä a binecuvänta, iar „oratia” este о urare Tn versuri pe care coläcerii о adreseazä mirilor la nuntä. Acest obicei al colindatului cu turca derivä din strävechi rituri legate de cultul lui Dionisos de origine tracä, dar §i din riturile agrare pästrate prin traditie popularä, „practici magice dinaintea cre§tinismului, Tn ceremoniile legate de cultul naturii, de zeii care Tntruchipau fortele fecunditätii.”5 Pe valea Mure§ului cetele de colindätori care Tnsotesc turca merg din casä Tn casä, dau ocol satului de la un capät la celälalt, inträ Tn curtile oamenilor, apoi Tn casä §i se a§eazä roatä Tn jurul mesei pe care se aflä colaci §i bäuturä. In timp ce turca juca, colindätorii colindau colinde bäträne§ti (Deleni). La Idicel- Pädure turca avea colindätori dintre oamenii mai bäträni. „Tntr-adevär, turca, Tn forma cunoscutä Tn unele tinuturi ale Hunedoarei §i pe valea superioarä a Mure§uiui avea о serie de elemente care ne pot duce spre riturile agrare care i-au stat la bazä: Tmpodobirea cu iederä sau alte ramuri verzi, sacul cu cenu§ä, uciderea §i Tnmormäntarea, urarea care seamänä cu Plugu§orul etc.”6 La Dumbrava, dupä ce colindätorii inträ Tn casä, vätaful spune: „Bunä vreme, bunä vreme jupäne gazdä c-am ajuns seara ajunului §i ziua Cräciunului sä le petrecem cu d-voasträ de-a-mpreunä.” Apoi se puneau la masä §i colindau: „Untru-n casä, -mprejur masä 4 Ovidiu Birlea, “Colindatul in Transiivania“ in A.M.E.T., 1965 - 1967, Cluj, 1969. pag. 285. 5 Constantin Mohanu, “Obiceiul colindatului in Tara Lovi§tei “(III), in Revista de Etnografie $i Folclor, nr. 6/1970, pag. 514. 6 Mihai Pop, op. cit., pag. 87.
