Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Livia Rusu: "Răuratul" colacului în seara de crăciun
“RÄURATUL” COLACULUI ÍN SEARA DE CRÄCIUN 195 P’ingä masä grau revarsä P’ingä gräu, colac de gräu Da’n huza paharului Scrisä-i raza soarelui §i cu spicul gräului $i cu poama vinului...” Colacul, prin simbolistica cunoscutä, reprezintä, ca un rezultat final toate muncile agricole, rezultat Tncununat de bel§ugul gräului care „revarsä” §i de colacul de gräu ca о sperantä pentru bel§ugul anului ce vine. Colacul frumos „ca fata lui Cristos”, considerat sfänt, are menirea de a asigura bunästarea prin puterea lui de apärare Tmpotriva duhurilor necurate care actioneazä mai ales in momente de cumpänä, Tn anumite perioade din ciciül vietii §i al anotimpurilor. Roata pe care colindätorii о fac Tn jurul mesei avänd in mijloc colacul (§i el tot sub forma de roatä) exprimä nevoia oamenilor de a se simti päziti §i ocrotiti, aducänd in sprijin totodatä pe Dumnezeu prin intermediul colinzilor. Este un ritual de stimulare a fertilitätii pämäntului, a gospodäriei jupänului gazdä, dar §i a fecunditätii oamenilor, а membrilor familiei, avänd in vedere faptul cä se cäntä colinzi adresate tinerilor din familie, pentru sänätate „cä-i mai bunä decät toate”, pentru bucurie §i fericire: „Dumnezeu sä-i veseleascä Cu izvorul jinului §i cu spicu’ gräului.” Reproducem cäteva versuri la alduirea colacului la turcä in localitäti de pe valea Mure§ului §i din zona de cämpie a Transilvaniei consemnate in arhiva Muzeului Etnografic Reghin. Filea, oct. 1965, informator Bindilä §tefan, de 71 de ani (n. 1904), anch. Anton Badea: