Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
10 MAN lOAN EUGEN ín fosta localitate ruralä Reghin-Sat11, azi cuprinsá ín teritoriul municipiului Reghin, ín strada Mäcie§ului, la nr. 5 (Pl. I. 1.), ín mijlocul unei livezi, este situatä biserica de lemn ce poartä hramul „Sfántu Nicolae“, monument istoric §i de arhitecturä de seamä11 12, cunoscut mai mult sub denumirea de Biserica lui Petru Maior, datoritä faptului cä remarcabiiul cärturar román a slujit ín aceastá biserica íntre anii 1784-1809, cánd a índeplinit functia de protopop al Gurghiului. Monumentul face parte din grupul tipologic caracteristic zonei superioare a ráului Mure§, „importat“ din Moldova (Pl. I. 2.), cu о compozitie planimetricä de tip trilobat, cu abside poligonale (sáni laterali sau absidiole) §i care poate fi íncadrat ín tipul II, varianta c. 3. stabilita de Virgil Vätä§ianu13. In judetul Mure§ acest tip de bisericá a mai fost íntálnit la fosta biserica „Buna Vestire“ din Breaza, datatá la 1777 §i care a fost distrusá de о furtunä ín anul 1912. Rämänänd pe Valea Superioará a ráului Mure§, ín judetul Harghita, íntálnim alte trei biserici de acela§i tip, cronologic fiind biserica „Sfintii Arhangheli“ din Tulghe§, realizatä dupá anul 1790, biserica „Sfántu Nicolae“ din Bilbor, ridicatä la 1800 ín locul unei biserici mai vechi §i Biserica mänästirii „Sfántu Nie“ din Toplita, ínceputá dupá anul 1845 (Pl. I. 3.). Este tipul cél mai rar de biserici íntálnite ín Transilvania, ín numär total de 12, inclusiv cele din Maramure§. De§i este cea mai indepärtatä de Moldova, biserica din Reghin dateazá din prima jumätate a secolului al XVIII-lea íntre anii 1733—1744. Datarea о facem luánd ín considerare dateje statistice coroborate cu §tirile furnizate de ínscriptiile íntálnite la bisericá, ín anul 1750 la Reghin sunt ínregistrati 88 credincio§i care aveau deja о bisericá14, care la 1760-1762 era sub stäpänirea unitilor15 16. Din inscripte aflatá pe icoana Sfántului Arhanghel Mihail, dáruitá bisericii de comunitatea románilor din satui Bárde§ti, de lángá Tárgu-Mure§, deducem cá aceasta a fost donatá ín anul 1744, ceea ce ínseamná cá punerea pietrei de temelie a bisericii e ínainte de 1744 §i ín orice caz post 1733. Timp de secole biserica a avut menirea índeplinirii vietii spirituale a románilor din localitate10, dar §i din ímprejurimi, unde au slujit numero§i parohi, íntre care §i marele cärturar Petru Maior. De§i biserica nu a fost ridicatä de el, datoritä índelungatei sale pästoririi, a fäcut sä fie uitat hramul ce-l poartä biserica, numele sáu fiindu-i atribuit ín mod spontan de cätre populatia romäneascä din zonä. De numele säu sunt legate §i cele douä clopote, donate bisericii, a cäror ínscriptii, pe längä altele, mai aratä :S-AU RENOVAT PER PAGUM MAGYARREGEN SUN ARHIADICONO PETRO МАЮ 1790, sau : L-AU CUMPÄRAT, 11 Reghin-Sat sau Reghinul Unguresc (Magyar Régen). 1358-Magyarregen, 1381-poss Magyar Regun, 1645-Magiar Regen, 1750-Magyar Regin, 1760-1762-Magyar Régen, 1850-Regyien ungureszk, 1854-Magyar-Régen), ín Suciu, C., DILT, II, 1968, p.74 12 Declarat monument istoric prin HCM, Nr. 1160/1955, pozitia nr. 3295 13 V. Vätä§ianu, Contributie, in All, Cluj, III, 1960, fig.2 * 14 A. Bunea, Statistica , in Transilvania, Sibiu, XXXII, 1901, nr. 9, p. 279 15 V. Ciobanu, Statistica, in AHN, III, (1924-1925), 1926, p. 641 16 ín anul 1850 sunt inregistrate 168 case, 213 locuinte cu 865 locuitori din care 313 romäni, 436 maghiari, 4 sa§i, 10 germani, 65 tigani §i 37 evrei, in Studia Censualia Transsilvanica. Recensämäntul din 1850. Transilvania. Coordonator Traian Rotariu, Bucure§ti, 1996, p. 228-229.
