Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA...11 TIMAR GOREA FUND PROTOPOP ÍN MAGYARREGEN PETRU MAIOR 1791. íncá Tn anui 1800 carturarul román constata cä biserica de lemn este mult prea micá pentru cei о mie de credincio§i care о frecventau, intrucát numai ín ora§ sunt mai mult de 60 de gazde, al cäror ajutor íl recunoa§te17 Dupä ce ín anul 1760 catapeteasma este refäcutä, la 1857 sunt realizate ample lucräri de reparare, cu care ocazie, se pare, cä s-а realizat §i pridvorul inchis. О inscriptie pictatä in negru pe una dintre grinzile bisericii consemneazä: FÄCUTUS-AU ACEST FRUNTARIU CU CHELTUIALA JUPAN HRI§CU, RADU CU SOTIA SA IOANA §l TÄNASIE MANU SÄ FIE ÍNTRU POMENIRE VE§NICÄ, La’aNUL 1760. íntr-un al doilea medalion se aratä : S-AU ÍNNOIT ACEST FRUNTARIU §l SF. BISERICÄ, DE VREDNICA DE POMENIRE DOMNI §ERBAN LUPU §l SOTIA SA, COSTA VERONICA, CARE AU ÍMBUNÁTÁTIT SOARTA PREOTEASCÄ, ÍNTRU POMENIRE VE§NICÄ, LA ANUL DOMNULUI 1857. О altä inscriptie aflatä pe icoana pantocratorului de la catapeteasmä aratä numele а doi donatori :SÄ SE §TIE CÄ ACEASTÄ SFÄNTÄ ICOANÄ AU PLÄTIT IACOV §l CU ACHIMA DIN MAGYAR REGHIN18 19. Mai apoi, in jurul anului 1783 renumitul pictor Toader Zugrav, impreunä cu Licä, acoperä peretii absidei altarului cu picturi asemänätoare cu cele din biserica de lemn din Lunca1§. Dupä aproape 125 ani, in anul 1982, in urma aprobärilor primite, se realizeazä lucräri de „reparare §i protejare a bisericii ortodoxé de lemn20 21“. Ca la mai toate bisericile de lemn din Transilvania, dimensiunile monumentului de Ia Reghin sunt modeste. Lungimea totalä a constructiei, pe axul longitudinal, este de 18,85 m, lätimea in dreptul naosului de 5,30 m, in dreptul absidiolelor de 9,60 m, iar a altarului de 3, 30 m. In dreptul naosului, coama acoperi?ului se ridicä la 7,30 m de la nivelul pardoselii, iar turnul, realizat mai tärziu, §i cu о sectiune de 3,80 x 4, 40 m, are о inältime de 11,70 m. Dupä cum am remarcat anterior, biserica inscrie un plan trilobat, cu abside poligonale (Pl. II. 1.), cu о dispozitie planimetricä asemänätoare cu aceea a bisericii din Tulghe§. intrucät ambele biserici au pronaosul dreptunghiular §i nu poligonal ca la celelalte biserici, dupä V. Vätä§ianu le-am putea codifica intr-un grup aparte, ca tipul II. C. 4, iar dupä criteriile stabilite de At. Popa in tipul VII. a . A?a cum se infäti§eazä azi, biserica a luat na?tere in douä etape constructive. In prima etapä, realizatä deci intre anii 1733-1744, pornind de la tipul arhitecturii populare de pe versantul estic al Carpatilor, dar pästränd un pronuntat colorit local transilvänean, se realizeazä clädirea compusä dintr-un spatiu dreptunghiular, cu absidä pentagonalä decro?atä §i cu douä absidiole, tot poligonale, care pe axa longitudinalä circumscrie trei spatii inläntuite (Pl. II.2.) §i anume :pronaosul cu о lungime de 3, 50 m, naosul in lungime de 8, 15 m §i partial altarul cu 1, 30 m, toate cu о lätime interioarä de 4,90 m. La capätul de est este situat iconostasul, dupä care se pätrunde in altar, care cuprinde §i absida de 2,40 m lungime §i 2,90 m lätime. Cu toatä 17 Eugenia Greceanu, Tipológia bisericilor, p. 57, 59, 65 18 Ibidem, p. 57 19 At. Popa, Biserica de lemn din Reghin, 1744, Mss, Reghin, Biblioteca municipalä, fila 6. 20 Conform fi?a monumentului, pästratä la Consiliul judetean Mure?. Autorizatia de constructie nr. 115/20439 din 14.04.1981 21 At. Popa, Caracteristicile stilistice, Tn ActaMN, 1973, p. 697
