Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA...9 Cämpie7, strämutatä Ia Fänatele Siliva§ului (jud. Bistrita-Näsäud), care ar fi avut о inscriptie din anul 1312, apói läca§ul de lemn, dispárut de la Lunca8, sau de la Säcalu de Pädure9. Douä biserici de lemn, aceea de la Reghin, cu plánul trilobat §i de la Säcalu de Pädure cu bolti ín plan poligonal §i prispä pe latura sudicä, sunt märturia legäturii permanente cu Moldova, unde ín secolul al XVIII- lea anonimii mesteri au adus unele inoiri in arta lemnului. Ca toate celelalte biserici de lemn ele sunt realizate pe bärne a§ezate unele peste altele, cu ímbinári de diferite forme la capete, intre care §i cel in care ultimele grinzi din partea superioarä, fiind treptat mai Iungi decät restül grinzilor, la intretáierea peretilor formeazä о serie de console ornate, pe care se sprijinä cäpriorii. Remarcäm faptul cä la ímbinári se folosesc mijloacele traditionale, inclusiv fixarea prin cuie cioplite din lemn. De§i realizatä cu mijloace simple, traditionale, ale sculpturii populare de lemn, decoratia exterioarä a bisericilor oglinde§te talentul artistic al me§terului popular. A§a cum täranul §i-a impodobit casa, la fel a inteles sä-§i infrumuseteze biserica. Tehnica §i motivul adoptat sunt acelea§i, eie inscriinduse in ornamentica geometricä a artei populare. Cele mai expresive decoratii le gäsim la ancadramentul u§ilor sau a celor situate in adäpostul inträrii in incintä, cum afläm la Säcalul de Pädure, care uneori este acoperit in intregime cu sculpturä geometricä §i floralä. Simbolul cél mai des intälnit in ornamentica bisericilor de lemn este soarele, ca izvor dätätor de viatä, pe care oamenii l-au zeificat §i i-au conferit aureola divinitätii. Cercetätorul Paul Petrescu referinduse la acest simbol aräta :„Ne va pärea cu atät mai limpede persistente motivelor solare in arta noasträ popularä §i transmiterea lor neintreruptä de-а lungul unei foarte lungi perioade istorice - din neolitic §i din epoca bronzului - cu cät arta noasträ locate nu a avut de suferit contacte cu arte atät de prestigioase §i cu efecte múlt mai durabile, cum arta romanä sau mezoarabä, cum a fost cazul in Spania10“. Beneficiind de intinse päduri, romänii au creat о adeväratä civilizatie a lemnului, din care §i-au creat case, biserici, tehnicä popularä, porti §i unelte gospodäre§ti, in judetul Mure§ formändu-se adevärate §coli in arta lemnului, ca cele de pe Valea Superioarä a Mure§ului, sau Valea Gurghiului. Multe biserici de lemn din judet, intre care cele de la Pänet, Petea, Porumbeni, Särrrte§el Garä (1692), Läpu§na, Oroiu, Bäita, Reghin, Säcalu de Pädure, Luieriu etc., au creatii de rarä valoare artisticä in ce prive§te simbolul solar, in care rozeta, sau crucea inscrisä intr-un cere, sunt distinct reprezentate pe ancadramentele inträrilor, pe stälpii de sustinere, sau la capetele consolelor, cum intälnim la Oroiu. Mai intälnim diverse forme de linii, drepte sau curbe, constituite in figuri geometrice, ca semne ale gändurilor, sau motivul balaurului cu trup spiralat, de veche traditie in arta romäneascä. X X X 7 I. Cristache-Panait, arh. Ion Scheletti, Bisericile de lemn din jud. Bistrita Näsäud in lumina istoriei, in RevMuzMon, nr.1, p. 69 8 At. Popa, Biserici vechi, in ACMIT, IV, 1938, p. 57-58 9 loana Cristache-Panait, Monumentul, in indrPast, Iv, 1980, p. 141-144 10 Paul Petresu, Motive decorative celebre, Bucure§ti, 1971, p. 19
