Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
ARHIERATICOANE 427 1. Inochentie Micu-Klein Dumnezeule cel mare intru tärie §i neurmat intru inteleagere, minunat intru sfaturi mai värtos decät fiii omene§ti, Insuti, Doamne, §i pre acesta, pre carele bine l-ai voit a intra in stepena preotiii, umple pre el cu daruirea Sfántului Täu Düh, ca sä fie destoinic a sta inaintea nevinovatului Täu jertvenic, sä propoveduiascä Evangheliia mäntuintii Tale, a lucra sfintirea cuväntului Täu celui adevärat, sä aducä Tie daruri §i jertve suflete§ti, sä innoiascä oamenii Täi iarä§i cu feredeul fiintii (9r). 2. Grigore Maior Dumnezeule, carele e§ti mare in puteri, §i neajuns intru intäleagere, minunat in sfaturi mai mult decät toti fiii oamenilor, Insuti, Doamne, §i pre acesta, pre carele bine ai voit ca sä priimeascä treapta preotiei, umple-l cu darui Sfántului Täu Duh, ca sä fie vreadnic a sta nevinovat inaintea järtvenicului Täu, a binevesti Ev[anghe]liia impärätiii Tale, a lucra sfintirea cuväntului Täu celui adevärat, a aduce Tie daruri §i järtve duhovnice§ti, ca sä innoiascä poporul Täu prin baia na§terii de a doao (10). Cu exceptia celor douä cuvinte sträine: stepenä (slavism) §i feredeu (maghiarism), rugäciunea fixatä de Inochentie, cum bine se vede, este identicä cu cea din Arhieraticonul lui Grigore Maior din 1777. Cärtile biserice§ti, fiind insä in majoritate covär§itoare traduceri, contineau numeroase fapte de limbä §i de Stil comune cu originalele, pe care nu le gäsim decät sporadic in textele laice din epoca veche ( Munteanu-Tära 1983: 119). Astfel, varianta stilisticä din cärtile biserice§ti se caracterizeazä printr-o terminologie specificä, pästratä in linii mari pänä azi. ín continuare, vom exemplifica diferite figuri de Stil, existente in cele douä lucräri, pe care le-am cercetat: Arhieraticonul lui Inochentie Micu-Klein §i Arhieraticonul lui Grigore Maior. О figurä de Stil, des utilizatä de cei dói autori, este enumeratia, conständ atät in in§iruirea unor substantive: „Incä ne rugäm pentru mila, viata, pacea, sänätatea, mäntuirea, cercetarea, läsarea päcatelor robului lui Dumnezeu (cutare) §i pentru ca sä i sä iarte lui toatä gre§ala cea de voie §i färä de voie” (1V); „prin aceastä sfäntä insämnare, fratii, priiatenii, mo§tenii, slugile, slujnicele, in suflet §i in trup sä sä sfinteascä (15r), cät §i in in§iruirea unor verbe, care au rolul de a amplifica actiunea: ,,Priimea§te, mäntuia§te, miluia§te §i ne päzea§te pre noi, Dumnezeule, cu darui Täu” (28v); „Apärä, mäntuia§te §i ne päzea§te pre noi, Dumnezeule, cu darui Täu” (11); „trimite darui Täu cel sfänt preste acest pähar nou, §i-l binecuvinteazä, §i-l sfintea§te, §i-l sävär§a§te §i däruia§te tuturor celor ce sä vor impärtä§i dintr-insul: pace, dragoste §i unire, care niciodatä nu sä stricä” (41). Aläturi de enumerate, repetitia5 - este realizatä, in principal, prin simetrie §i paralelism. Ea se impune atät prin frecventä, cät §i prin varietatea formelor prin care se concretizeazä in cele douä texte. Exemple: 5 Vezi Diaconescu, Paula,1985, Structuri sintactice §i structuri textuale ale repetitiei, In SCL, 36, 2: 202-209.