Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
336 VASILE DOBRESCU nationale, fapt ce va genera, de timpuriu, un viguros curent de idei privitoare la necesitatea structurärii unui corp economic national16. Frunta§ii romänilor transilväneni sunt con§tienti cä imbunätätirea stärii materiale a propriului popor stimuleazä §i contribuie decisiv la propä§irea vietii culturale, creeazä о bazä mai solidä §i mai largä mi§cärii nationale, asigurä conditii propice pentru о viatä spiritualä temeinicä §i bogatä, oferä múlt mai multe posibilitäti de reu§itä politicii nationale, de afirmare a drepturilor natiunii románé, intrucät implinirea obiectivelor economice, de§i e suspectatä §i uneori impiedicatä, rämäne totu§i anevoie controlatä de autoritäre dualiste extrem de susceptibile la orice manifestare politicä a natiunilor asuprite. ín aceastä privintä era unanim, impärtä§itä ideea expusä printre altele §i de cätre publicistul §i economistul Vasile C. Osvadä, cä: „vränd nevränd actiunile noastre economice nu pot fi decät in congläsuire §i in stränsä legäturä cu actiunile culturale §i politice ale neamului nostru...“17 De aceea, frunta§ii romänilor transilväneni considerä cä nu mai poate fi neglijat „terenul economiei nationale... färä de a päcätui contra celei intäie §i mai scumpe datorinte a conservärii proprii”18, a vitalitätii §i scopurilor finale ale mi§cärii nationale. Situatia determinata de starea economicä precarä a romänilor transilväneni, de sistemul politic, impunea, färä nici un echivoc, ca о necesitate stringentä, ca о datorie, implicarea sustinutä а frunta§ilor transilväneni, prin toate mijloacele disponibile, pentru popä§irea economicä nationalä, folosind resursele §i capacitätile proprii ca „singurul antidot” impotriva atätor nelegiuiri - cum afirma plastic G. Baritiu - §i cea mai eficientä cale prin care natiunea romänä i§i poate mäsura ín sistemul politic discriminator „cu plutocratia”19. Ideea luptei pentru progresul material al romänilor transilväneni trebuia sä se Tndeplineascä prin organizarea vietii economice pe baze nationale, tinänd cont de träsäturile specifice ale evolutiei poporului román, atät cele de naturä economico-socialä cät §i de cele determinate de evolutia istoricä, de gradul de culturä, de starea psihologicä-temperamentalä §i, evident, de posibilitätile reale de Tnfäptuire a obiectivelor propuse. „Fiecare neam T§i are trebuintele lui, i§i are calitätile lui speciale §i prin urmare puterea §i importanta fiecärui neam ca factor economic este deosebitä”. Trebuia deci sä li se ofere acestora .... cadrele trebuincioase pentru ca sä se poatä folosi toatä puterea lor economicä, ca astfei sä fie factori folositori pentru neamul lor, patriei §i prin aceasta omenirii Tntregi”20. ín situatia romänilor transilväneni cadrul politic propice cerut in mod direct sau aluziv in aceastä perioadä era cel al recunoa§terii autonomiei Transilväneni, al acordärii drepturilor lor nationale, al facilitärii prosperitätii economice, näzuind ca de pe aceastä platformé, sä se pregäteascä §i implineascä infäptuirea deplinei unitäti nationale §i statale romäne§ti. Tot ceea ce doreau frunta§ii romänilor transilväneni, era lapidar §i färä nici un echivoc exprimat, in anul 1873, - in traditia ideilor pa§optiste -, de cätre economistul §i cunoscutul om politic Visarion Roman: “... folosirea averii §i 16 Vasile Dobrescu, Elita romäneascä in lumea satului transilvan, Tärgu-Mure§, 1996. 17 „Románul", III, nr. 117 din 15/28 august 1913, p. 3. 18 .Amiculpoporului“. Cälindariu pe anul comun 1873, Sibiu, XIII, 1873, p. 30. 19 T.V. Päcäfianu, Cartea de aur, vol. VII, Sibiu, 1913, p. 325. 20 „Tovärä§ia“, VI, nr. 10 din 17 octombrie 1911, p. 11.
