Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
IDEEA NATIONALÄ §1 PROBLEMATICA ECONOMICÄ 337 lucrul propriu in interesül säu ca individualitate nationalä“, pentru „ a tinea concurenta pe terenul material cu popoarele conlocuitoare §i a nu se läsa exploatat de acestea“.21 Implicarea liderilor romänilor in sfera politicii economiei nationale se va realiza cu deosebitä consecventä §i coerentä, acestea subsumändu-se, in ultima instantä, unor imperative stringente ale societätii romäne§ti, ín proces de modernizare. Astfel, conducätorii mi§cärii nationale trebuiau sä räspundä, cu deosebitä promtitudine §i profesionalism provocärilor rezultate din aplicarea reformelor agrare din anii 1853-1854, care vizau cea mai mare parte a corpului national romänesc, dominant in lumea §i viata economicä ruralä. Procesele de separare ale proprietätilor funciare foste urbariale de cele alodiale, segregarea pädurilor §i pä§unilor intre marii proprietari §i tärani, definirea statutului proprietätii románe§ti din fostele teritorii ale Universität säse§ti, in sfär§it, numeroasele procese urbariale care s-au prelungit pänä la finele secolului XIX22, au implicat personalitätile de marcä ale P.N.R., printre care: George Baritiu, loan Ratiu, Vasile Ladislau Popp, llie Mäcelariu, Partenie Cosma, George Pop de Bäse§ti, Aurel Vlad, Coriolan Brediceanu, §tefan Cicio Pop §.a.m.d. De asemenea, printre momentele §i evenimentele care au provocat implicarea masivä a elitei politicii romäne§tiu in domeniul social-agrar, amintim §i episoadele referitoare la dezbaterile asupra legilor de comasare a proprietätii funciare din anii 1880 §i 1908, sau cele privind legea servitorilor agricoli din anul 1907, care, au oferit speciali§tilor romäni prilejul avansärii unor solutii juridice cu pronuntat caracter democratic, menite sä sprijine mica proprietate täräneascä.23 Preocupärile privind impulsionarea vietii economico-nationale ale frunta§ilor transilväneni porneau de la situatia specificä in care se gäsea majoritatea populatei romäne§ti inainte §i in timpul epocii dualiste, ocupatä sau cu preocupäri in agriculturä, in covär§itoarea sa majoritate (circa 90%). Tocmai de aceea, solutiile economice, literatura de specialitate, interventiile politice in diferitele lor forme fac ample referiri la viata satului transilvänean, cu problematica sa complexä, determinatä de extinderea relatiilor economiei de piatä, pe de о parte, ca §i de mentinerea unor formule neoiobäge§ti in sfera relatiilor sociale, pe de altä parte, cu reflexe negative in cultivarea §i exploatarea rationalä a pämäntului. Apreciind forta socialä a täränimii in mi§carea nationalä, conducätorii romänilor transilväneni au socotit ca о datorie apärarea intereselor maselor täräne§ti, condamnarea actiunilor de spoliere а suprafetelor de pämänt arabil, pä§une sau päduri de cätre mo§ierime, prin intermediul tribunalelor corupte sau al lucrärilor de comasare initiate de cätre guvernele dualiste. Pe de о parte, constatänd grava rämänere in urmä а agriculturii, prin mentinerea unor metode invechite de exploatare a pämäntului, speciali§tii agronomi romäni vor dezvolta о amplä §i fructuoasä activitate pentru modernizarea vietii agrare, lansänd apeluri §i sfaturi agronomice precise, care urmäreau, in ultimä instantä, introducerea unor noi metode de cultivare a 21 „ Amicui poporului“. Cälindariu pe anul comun 1873, Sibiu, XIII, 1873, p. 26. 22 losif Kovács, Desfiintarea relatiilor feudale in Transilvania, Cluj, 1973, p. 134-181. 23 Partenie Cosma, Datele referitoare la regularea de posesiuni in Transilvania §i pärtile adnexe, Sibiu, 1880; Vasile Dobrescu, Elita romäneascä in lumea satului transilvan. 1867-1918, Tärgu-Mure§, 1996, p. 48-62.
