Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Istorie modernă

CONFERINTA INVÄTÄTORILOR DIN IULIE 1880 297

enumerat aci ín fuga mare ca pe nescari lucruri ce le a§ fi presupus nesciute din partea Dvoastre; nu, sunt deplin convins cä le sciti toti a§a de bine, ba poate mai bine ca mine; ci - scopul fiindu-ne unul, mijloacele - dupä cum väzuräm - avändu-le unele §i acelea§i; avänd de a calca unul §i acela§i drum spre a ajunge unul §i acela§i scop, avänd - cum se zice una soarte in lume §i acela§i nume; doresc §i cu mine dinpreunä dórim toti ca sä fim uniformi Tn afacerile noastre. §i Ia aceastä uniformitate nu putem ajunge decät cäutändu-ne unul pe altul din cänd ín cänd, asträgändu-ne din cänd in cänd §i conferind asupra unora §i altora ce cad in sfera noasträ. latä deci scopul conferintiei noastre de azi. latä cä §i aci avuräm un scop inaintea ochilor - uniformitatea. §i pänä vom putea deveni Ia una uniformitate in toate afacerile noastre, sä vedem barem unde ne e posibil - sä fim uniformi.

Domnilor colegi! Sä facem una scurtä revistä asupra unui an de §coalä. Sä zicem cä d. e. la 1 septembre ori 1 octobre incepem invetiamentul. Atunci deci scoatem pruncii deobligati a frecventa §coala §i-i inmatriculäm in Matricula noasträ (a se vede formulariul A). Matricula dupä pärerea mea, ar trebui sä fia fäcutä din minimum 2 contiuri de chartia, ca, cu atäta sä fie pe mai multi ani. Aceasta ar fi mai bine rubricatä in tipariu. ín ea se induce un bäiat numai una datä la intrarea sa in §coalä. Numai in ea se va scrie numele pärintilor, locuintia, religiunea, anul natal, timpul inträrii §i ie§irii din §coalä. Färä aceastä matriculä nu-mi pót intipui regula la un invetiatoriu; apói care e chiamat a tine mai mare regula ca invetiatoriul ?! ín cele 2-5 zile la inceputul anului §colastec citim de pe ea numele §colarilor pänä se familiarisedia toti cu auzul numelor lor. ín ea se scriu intäi cei mai bäträni, apói continuati-vä in jos, pänä ajungem la incepätori; de acolo, in tot anul seriem un ränd de incepätori in ea, iar din inceputul ei rämäne un an ca absolvit de §coalä cuotidianä §i intrat in cea repetitoria, iar un an (chiar la inceputul Matriculei) ca absolvit de §coala repetitoria. Din matriculä apoi compunem Consemnarea pruncilor cäte pentru о lunä (form. B).

Aci nu vine a se puné decät nrul curente, numele §i connumele §colariului, zilele respectivei luni §i dupä ele vin 3 rubrici, unde se sumedia absentiele, ín una (m) cele escusate pentru morb, in a doua (a), cele escusate pentru alte cause §i a treia (n) cele neescusate. ín rubrica observäri - insemnäm ce ar mai deveni d. e. N-are morb lipitiosu etc. Absentiele cu insemne m = morbos, a = escusat din alte cause - absentu färä causa ante amedL 1 färä causä dupä ameazi, t färä causä toatä ziua §i. (punctui) present.

indatä ce incep bäiatii a veni la §coalä trebuie sä-i invätäm; ci ceea ce-i invätäm avem de a nota in diuariu (form. C). Rubricele pot fi cam cele väzute in formulariu §i se pot umple cam in modul arätat acolo. §i e de mare trebuintia Diuariul la un invetiatoriu. Aci i§i tine invetiatoriul in revistä toate prelegerile de peste anul intreg, orä de orä §i despärtämänt de despärtämänt. Eu servesc ca invetiatoriu din 1873 din 20 faur §i din 1 martié a acelui an pot aräta fiecui ce am propus §i fiacare ziuä §i orä de §coalä. ín rubrica Observäri se inseamnä intre altele invetiatoriul, el cu mäna lui, de a absentat cändva §i din ce cauzä sau cu a cui scire. Numai acéla scie precis diuariul, care la purtat cändva. La fine semestrului se consultä invetiatoriul cu diuariul säu §i compune;

Conspectui materiei propuse. (form, sub D) care dinpreunä cu diuariul se pune pe masä la esamen. Comisiunea esaminatoria e limitata in dreptul säu, avänd aceste douä instrumente pe masä, de la ele nu se poate abate. La timpul