Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
288 lOACHIM LAZÁR ín seria de mäsuri luate pentru apärarea §colii confesionale se inscrie §i Conferipta invätätorilor greco-catolici din protopopiatul Ulpia Traianä din 11 iulie 1880. invätätorii din protopopiat erau chemati sä-§i uneascä eforturile in uniformizarea metodelor de predare §i asupra importantei diferitelor obiecte ce se predau in §colile populare. Pentru a conferentia este chemat loan Pop Reteganul, unul dintre cei mai sträluciti invätätori ai perioadei sale. ín ziua de 11 iulie 1880, Ia Ulpia Traianä, sub prezidiul protopopului loan lanza are loc conferinta invätätorilor romäni greco-catolici . Sunt prezenti preotii Avel Pop Bociat din Clopotiva, Manasie Pop (Zeicani), §tefan Gratian (Ostrov) §i George Albulescu (Bucova)26 27 28, in calitatea lor de directori fcolari. invätätorii prezenti erau Zacharia Pop (Grädifte-Ulpia Traianä), Nicolau Cämpeanu (Clopotiva), loane Bora (Räu de Mori), Demetriu Räceanu (Bucovai, Demetriu Angheloni (Päucinefti) §i loane Pop Reteganu, invätätorin Boutariu . Conferinta se deschide de cätre protopopul loan lanza printr.o cuväntare ce pune accent pe “reuniformitatea ce ar trebui sä existe in toate afacerile invätätorilor”29. La terminarea cuväntului rostit de protopop, cei prezenti räspund prin formula “sä träiascä”30. Apoi invätätorul “loane Pop Reteganul i§i citefte disertatiunea sa”31. El multumefte, in numele colegilor säi, protopopului loan lanza care “se intereseazä de afacerile invätämäntului §i afterne formularele relative la agendele scripturistice tinätoare de fiecare invätätoriu”32. Conferinta continuä cu prezentarea disertatiei de cätre loan Pop Reteganul, care trateazä “toate afacerile noastre fcolare”33. Disertatia prezentatä de loan Pop Reteganul constituie о adeväratä lectie didacticä, ea imbinänd idei §i exemple din marii oameni de culturä ai timpului. in partea introductivä el face о prezentare a Ulpiei Traiane, asemänänd-o cu muntele sfänt pe care a urcat legendarul Moise. “Au ruinele ce le cälcäm nu sunt tot atätea relieve sfinte pe cári nu suntem demni a le eälea ? §i cea mai micä piaträ §i cel mai mic atom de mozaic ne strigä: deslegati-ve cureleie incältämintelor voastre, cäci locul unde stati sfänt este”34. Apoi el subliniazä importanta culturii in viata unui popor §i rolul invätätorilor “intemeietori de caractere ferme”. “Noi suntem daseäli, frumos epitet, impunätorie nume, pläeute ocupatiuni”35, spune loan Pop Reteganul. Dascälul este asemänat cu grädinarul cel bun “priceput §i indemänatec la lucru, cärui i se dau pläntutele tinerele, spinoase, necultivate, nealtoite §i neadueätoare de fructe”36. “Noi suntem chemati a educa fi cultiva - continuä conferentiarul - tinerimea romänä incredintatä. Dar §titi cum a zis Diogene cätre Alexandru ? Nu lua ce nu-mi poti da ! loan Pop Reteganul sublinia cä “de nu suntem capabili a da pruncutilor ceva mai bun, mai nobil, sä 26 Ibidem, Dosar 2/1880, f. 98-99. 27 Ibidem. 28 Ibidem. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, f. 90-97. 32 Ibidem. 33 Ibidem. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem.
