Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
EVOLUTIA GIMNAZIULUI SUPERIOR GRECO-CATOLIC DIN BLAJ 271 Drept), precum §i licentiatii de la respectivele studii pot sä fie aplicati de prof esori ordinari §i fára a se supune censurei, precum §i aceea dintre profesorii suplenti, care ar fi dat la publicitate din respectivele lor studii, manualele acomodate (adaptate) nota noasträ, aprobatä de Ordinariatul Mitropolitan pe baza previziunei §i recomandärii din partea comisiunei censurätoare”. Fata de pretentiile mari ale pregätirii zilnice a activitätilor didactice, ca §i al redactärii manualelor, retribuirea era foarte modestä. Urmärind salarizarea pentru cei 11 profesori ai Gimnaziului superior pentru 1851/1852, constatäm cä 3 dintre ei primeau 200 florini anual, unul (suplinitor) avea 300 §i restul 400. „Statutul personal” din anul 1866/186 aräta 6 profesori plätiti cu cäte 600 florini austrieci, 5 cu 500, unul cu 250 - acesta avea aid completare de normä. ín „Regulamentul” din anul 1872 se precizeazä nivelul salarizärii la 600 florini austrieci pentru profesorii „ordinari”, 500 pentru cei de „dexteritäti” (§i identice pentru suplinitori); dupä 10 ani de serviciu aveau о majorare de 100 florini, iar apói din 5 in 5 ani primeau cäte о gradatie de 50 de florini (situatie mentinutä páná la légiié §colare din 1883). 7 ín anul 1876, mitropolitul dr. loan Vancea acorda profesorilor §i preotilor säraci un sprijin financiar de 32.000 de florini. Putern sä apreciem mai bine situatia celor care au avut activitatea didacticä cea mai indelungatä: loan Micu Moldovan, 26 de ani de predare, urmat de losif Hossu, naturalistul dr. Ambrosiu Chetan - singurul román asistent universitär la Cluj, dupä 1867 (toti 3 au fost perioade indelungate §i directori), profesorii Ciriac B. Groze, Alexandru Uiläcan, cel care a pus bazele primei „grädini botanice” a unei §coli secundare din Europa etc. Profesorii bläjeni erau priviti cu suspiciune de autoritäre timpului pentru atitudinea lor „nepatrioticä”. ín lista manualelor interzise, in 1867, de cätre ministerul de resort (secondat de cei de Interne) erau „Istoria Ardealului”, „Geográfia Ardealului”, ale lui loan Micu Moldovan, aläturi de lucräri ale lui Simion Mihali Mihäescu (plecat de la Blaj la Craiova), §tefan Pop, loan V. Russu, Aron Pumnul - profesor al Blajului pänä la revolutie, trecut apoi la Cernäuti, intr-o listä cu 24 de titluri (incluzänd, desigur §i manuale tipärite in Regatul Romäniei), cu manuale tipärite in limbile romänä, slovacä, croatä, särbä, germanä, rusä §i ruteanä.1 De§i era cunoscutä opozitia autoritätilor, in 29 aprilie 1876, „studentii” claselor a Vll-a §i a Vlll-a (intre care §i viitorul academician loan Bianu), au hotärät, prin procesul verbal semnat, sä särbätoreascä festiv ziua de 15 mai. Au fäcut о piramidä cu inscriptii nationale, s-а intonat „De§teaptä-te románé!” §i „Astäzi fratilor romäni”, s-а fäcut un „conduct cu faele” §i a fost ovationat Timotei Cipariu, a cärui zi onomasticä era tot pe 15 mai. ín timpul Räzboiuiui de Independent, au fäcut colecte Ana Stoia, luliana Pop, a donat §i elevul loan Turcu - о sumä simbolicä, desigur, ca §i profesorii Timotei Cipariu, loan Micu 16§t. Manciulea, Mitropolitul dr. loan Vancea „Mitropolitul §colilor", in .Anuarul liceului de bäieti romäni uniti” Sf. Vasile cei Mare”, an §colar 1940-1941, Blaj, 1941, p.72-74. 17D.J.A.N. - Alba, Fond 312, Gimnaziul superior... - „Statute personale 1851/1852, 1866/1867fi „Regulamentul”din 1872 la §t.Manculea, op.cit., p.75. 18D.J.A.N.-Alba, Fond 312, Gimnaziul superior...- Documentul Räspuns la interogatoriile privitoare la instituire pe anul §colar 1877/1878.
