Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
268 NICOLAE VICTOR FOLA generate de planul de invätämänt. La limba germanä nu se pot introduce autorii „prescri§i” datoritä „sublimitatii de stil”, iar in predarea limbii materne („vetnacula”) se precizeazä cä pentru sectiunile istorie literarä §i poezie lipsesc manualele. La limba greacä, ín predarea etimologiei §i sintaxei, Ia clasele a V-a §i a Vl-a, se intämpinä dificultäti, limba greacä fiind „propusä” de director §i loan Covaci (Faur). Manuale folosite erau „Istoria biblicä a Vechiului Testament”, tipärit la Blaj, „Noul Testament”, tipärit la Bucure§ti (nu cunoa§tem anul tipärii). Pentru predarea limbii latiné, anul II inferior folosea „Gramatica” lui G. Hilf, la limba romänä о „Gramaticä” de I. R. Eliade, iar la limba germanä se folosea manualul lui Schinagl, mult intrebuintat la Blaj.1 Comportamentul elevilor, nu doar datoritä caracterului confesional al gimnaziului, dar §i educatiei de tip cre§tin, specificä timpului, era urmärit de regulamentul §colar, care viza „cre§terea moralä”. In „protocolul” intocmit in numele corpului profesoral de cätre profesorul Iosif Many (23 decembrie 1850), cele 25 de puncte ale regulamentului includ prevederi care acoperä toate momentele activitätii „§colastice”: momentul inträrii la ore, interdictii privind comportarea in timpul orelor (inclusiv „provocarea de deranj §i scandal”), íntretinerea sälilor de clasä etc., dar §i normele purtärii cuviincioase in §coalä, dar §i la „cortel” (cazare) - de fapt la gazde. Absentele se motivau pentru „cauze intemeiate”, cu invoirea „profesorulw de clasä” (diriginte), iar invoirile mai mari de о zi se dädeau de cätre director. Intre obligatiile zilnice se numära prezenta la Liturghie §i la slujba de searä, in condici de conduita decentä. Ca element de „tinutä moralä” se interzicea lecturarea „cärtilor dispretuitoare de religie §i moralitate”. Tot de „tinuta §colasticä” tinea §i interzicerea folosirii cuvintelor injurioase, a bätäilor, frecventarea crä§melor, practicarea jocurilor de noroc, dar §i minciuna, furtul, desfräul, in§eläciunea, intretinerea relatiilor cu persoane suspecte sau periculoase. Paragraful al XVII-lea era mai deosebit, cerea elevilor „dezvoltarea puterii mintei”, autoeducarea vointei §i a intelectului, eradicarea din comportament a neglijentei §i a deprinderii negative de „pierdere a timpului pretios”. Paragrafe speciale solicitau respectarea normelor de igiena corporalä, consultarea medicului, „respectarea superiorilor”, ca §i aplicarea de „admonitiuni private”, „intre patru ochi”, dar §i publice. Tncälcärile grave ale regulamentului se tratau cu „aresturi”, iar comportarea incorigibilä se trata sever - „aresturi”, dar §i eliminarea, cu prealabilä incuno§tintare a sustinätorilor §i anuntarea directorului. Cazurile extreme erau supuse jurisdictiei civile.10 11 Dacä primii directori gimnaziali au functionat putin, intre dec. 1850-1852, C. Alutan §i Gavril Pop, intre 1852-1854 Petru Pop, in 1854 §ulutiu numea interimar pe canonicul Timotei Cipariu, confirmat de Guberniul Transilvaniei, astfei cä incepu cél mai indelungat directorat, de 20 de ani, in istoria Gimnaziului superior. Prelatul l-а avut §i anterior in vedere, deoarece il numise 10Direcfia Judeteanä a Arhivelor Nationale - Alba (prescurtat D.J.A.N.- Alba), Fond 312, Gimnaziul superior greco-catolic Blaj, Raport al directiunii Gimnaziului superior cätre Guberniu, privind organizarea invätämäntului §i testimonii, DecretuI guberniaI nr. 6352, Planul de tnvätämänt - iulie 1852 §i Proiectul-ciornä al directorului Petru Pop (1853). 11Ibidem, Regulamentul de ordine interioarä al Gimnaziului superior greco-catolic- anul 1853
