Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
EVOLUTIA GIMNAZIULUI SUPERIOR GRECO-CATOLIC DIN BLAJ 269 (pentru anul 1851-1852), impreunä cu Teodor Sereni consilier §colar, avánd ín grijä nu doar gimnaziul, dar §i „Normele”, care suplineau oarecum Preparandia, care Tncepe sä functioneze abia ín anul 1865. Analizänd retrospectiv §i apreciind motivele numirii, dr. I. Ratiu aráta, la ínceputul secolului al XX-lea (dupä „Protocollum Episcopalis pro anno 1854 dictum”): „Era nevoie de un bärbat de autoritate mare...”, iar Consiliul Locotenentei Transilvaniei accepta numirea, tinänd cont de recomandarea fäcutä de §ulutiu lui Cipariu ca erudit, cunoscätor al limbilor latinä, greacä, limbi germanice, limba arabä, ebraica, caldeeana. A fost in permanentä asistat de discipolul säu loan Micu Moldovan, care rezolva problemele organizatorice §i administrative, läsänd canoniculuisavant partea instructivä, utilizarea manualelor §i instrumentelor didactice §i regulamente §i reglementári interne. Cipariu era absorbit de studiile sale §i, un timp, de conducerea tipografiei. insä, „...spiritul säu §tiu sä-§i mentinä echilibrul corect intre caracterui nationale al gimnaziului, care intotdeauna sub el rämase ne§tirbit §i postulatele stäpänirii, ce din bel§ug se indemnau contra lui”. Bläjenii il särbätoreau cu mult respect la Sfäntul Timotei, care coincidea cu aniversarea särbätoririi Adunärii Nationale din 3/15 mai. Activitatea lui a fost cunoscutä §i datoritä evocärii lui AI. Odobescu ín „Epoca”, publicatie bucure§teanä, dar §i prin „Gazeta Transilvaniei”, cäci lumea savantä il cuno§tea de mult timp, datoritä muncii de cercetare realizatä. Urmärind dinamica numärului de ore obligatorii, respectiv al celor facultative, constatäm cä la nivelul intregului gimnaziu, in anul 1852 limba latinä se predea in 36 de ore, greaca in 26 de ore, - explicabil, la un liceu de profil clasic - iar germana in 23 de ore. Conferinta profesoralä, räspunzänd adresei Guberniului Transilvaniei din 4 martié 1854, privind studiul limbii germane, i§i exprima nemultumirea, cu privire la obligativitatea folosirii ei in predarea istoriei §i statisticii la clasa a Vlll-a, considera sarcina mai mare decät cä§tigul §i totodatä „o obligatie prea mare”. Aceastä mäsurä nu concorda cu sarcina unui gimnaziu, al cärui scop este „de a dezvolta ideile §i de a capacita mintea studintelui... noi ne cunoa§tem privati de aceastä dezvoltare a limbii materne" (ca numär corespunzätor de ore - n.n.). §i la Cluj, „studenti” ai clasei a Vlll-a (consemnarea manuscrisä consultatä nu precizeazä §coala), in gazeta „Hetilap" au solicitat Guberniului sä reducä numärul de ore de limba germanä §i märirea numärului de ore de limba maternä. Cererea elevilor bläjeni, in acest sens, purta semnäturile a 13 elevi din efectivul celor 18 ai clasei a Vlll-a* 13. Urmärind „Analele” §i „Programele” Gimnaziului superior al Blajului pänä in anul 1880-1881, constatäm cä ponderea mare a orelor de limba latinä (50 in 1857/1858, 41 in 1860/1861, 52 de ore in 1874/1875 §i 42 de ore, pänä in 1880). Limba greacä avea §i ea о pondere semnificativä - 22 ore in 1857/1858, ulterior - datoritä modificärilor din programé - scäzut la 14 ore. Limba germanä se préda, in 1857/1858, in 22 de ore, in 1860/1861, in 17 ore, iar in 1874/1875 §i in anii urmätori rämänea tot la 17 ore. Dar, incä ín 1874/1875 limba maghiarä se préda deja la acela§i numär de ore cu limba germanä, ca limbi vorbite, in ,zDr. I. Ratiu, T. Cipariu - Viata §i activitatea lui, in „Raport despre institutiile de invätämänt greco-catolice din Biaj”, 1904-1905, p. XIX-XXIII §i XXXIII-XXXVI. 13D.J.A.N.- Alba, Fond 312, Gimnaziul superior... Planul de instructiune pe 1852/1853 §i proiect din 4 martié 1854.
