Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
186 lOAN EUGEN MAN remarcat. ín lungime de 42,70 m, fatada principalä prezintä un numär de 12 axe, din care axele 5 §i 8 corespund inträrilor, Tntreaga suprafatä fiind articulatä cu lesene care pornesc de la soclu pänä la bandoul de sub corni§ä (pl, XI 2). intre parier §i etaj se aflä un ciubuc, simplu profilat, neintrerupt. Ferestrele, in formä simplä, dreptunghiularä, ale bibliotecii sunt realizate din lemn de stejar, in exterior ele fiind protejate de jaluzele traditional populare. Cele douä clädiri permit о bunä exemplificare a arhitecturii baroce transilvänene, la о scarä potrivitä pentru dimensiunile ora§ului, cu parter §i etaj, cu. acoperi§ inalt, uneori cu panta fräntä, cu curti interioare care Ia etaj au foi§oare ale cäror arce se sprijinä pe stälpi masivi din cärämidä. §i casa nobilarä prezintä un plan specific barocului, in forrná de „U”. Cea mai de seamä realizare este palatul lui Toldalagi László, din piata Trandafirilor nr. 11, azi adäpostind Muzeul Etnografic. Este cea mai frumoasä clädire barocä din ora§, cititorul dovedindu-se deosebit de inspirat atunci cänd la insärcinat pe arhitectul francez sä о realizeze. Pentru prima etapä (1759-1762), clädirea а fost conceputä in formä de „U”, intr-o planimetrie riguros dreptunghiularä (pl. XII. 1), in care aripa principalä, in lungime de 18,06 m, la parter prezintä cinci axe, aceea din mijloc formänd pasajul boltit care face legätura cu curtea §i scárile de acces la etaj. ín etapa urmätoare, cuprinsá intre anii 1770-1772, ctitorul dispune me§terului Paul Schmidt sä realizeze §i aripa posterioarä, astfel incát curtea rämäne in interiorul clädirii. Limita dintre cele douä etape este sesizatá doar prin diferenta de grosime a peretilor, putin mai subtiri la adäugirea din urmä. Plan in forrná de „U” are §i clädirea din piata Bernády György nr. 3 (Pl. XIII. 1), azi formänd proprietatea uneia dintre parohiile reformate din ora§. A§a cum rezultä , din inscriptia de pe pinionul de piaträ al acoperi§ului, clädirea a fost realizatä intre anii 1797-1803. Dupä toate probabilitätile, clädirea a fost proiectatä §i ridicatä insä§i de contele Teleki Dominic, care personal a condus §i §antierul de reconstruire a castelului säu de la Gorne§ti. Actuala clädire a fost realizatä pe ruinele fostului han „Pipa Micäi” deoarece inglobeazä in fundatii ziduri mai vechi care se intind spre clädirea invecinatä a teatrului de pápuái. Din analiza structurii zidäriei, lipsa unor legäturi organice, §arpanta acoperi§ului, ca §i boltirile diferite ale camerelor din aripile laterale, deducem ipoteza cä initial casa a fost conceputä sub forma unui corp unic dreptunghiular (corpul central, dinspre piatä), asemänätor cu cel al casei Kendeffi din piata Bolyai nr. 30. Probabil pentru ai conferi о tinutä monumentalä, ctitorul concepe clädirea cu trei deschideri: una principalä pe axa centralä, pentru vehicole, iar in flancurile portalului pentru pietoni, acolo unde in prezent se aflä cäte un goi de fereasträ, formä intälnitä doar la marile re§edinte nobilare, ca de pildä la palatul Bánffy din Cluj. Acest sistem cu trei inträri, se dovede§te a fi impropriu la о clädire a cáréi fatadä se desfä§oarä pe un front redus, doar 37,30 m §i de aceea, pentru a obtine spatii suplimentare, ctitorul trece la realizarea celor douä aripi, probabil in jurul anului 1800 cänd clädirea principalä era ridicatä. Drept urmare arcadele dintre galerie §i coridoarele mici sunt inzidite, coridoarele pierzändu-§i functionalitatea, devenind incäperi tampon. Cu tótul diferit este plánul casei Kendeffi din strada Bolyai nr. 30, care de aceastä datä este rectangular compact, cu vestibul la parter (pl. XIV. 1). De§i fatada se desfä§oarä pe un front mai mare (9 axe cu 41,80 m lungime), ctitorul
