Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
VALÓ RI URBANE §1 ARTISTICE U\ TÄRGU-MURE§ 187 concepe clädirea cu о singurä galerie boltitä, care sträbate perpendicular clädirea portaiul principal fiind rezervat doar pietonilor. Din sistemul zidurilor, a compozitiei interioare in general, deducem о ordonare a spatiilor §i ca urmare а volumelor §i formelor fatadei, care prezintä certe influente clasiciste. Dintre cele trei clädiri de locuit cercetate, palatul lui Toldalagi László prezintä armonie in proportii §i bogätie in limbajul decorativ, datorate in primul ränd arhitectului, dar §i ctitorului care: s-а dovedit a fi cunoscätor al arhitecturii baroce din Europa. Situatä pe latura ingustä a terenului, deci cu volume mai modeste (pl. XII. 2), fatada principalä cuprinde elemente de jacturä barocä central - europeanä, grefate pe fondul §i traditia artisticä localä. In ansamblul ei fatada, simetricä, la parter cuprinde cinci axe, din care axa centralä este rezervatä portalului principal cu galéria de acces la curtea interioarä §i scärile de la etaj partea corespunzätoare etajului contine §ase axe, din care cele douä axe din mijloc sunt situate deasupra portalului. íntregul parament este articulat, la parter cu §ase lesene striate, sprijinite pe un soclu scund, ce deliliteazä portaiul §i ferestrele, iar la etaj de pila§trii corespunzätori lesenelor §i inzestrati cu capiteluri composite. íntre ferestrele centrale de la etaj douä elemente vin §i completeazä fatada placa de marmurä inscriptionatä, montatä de ctitor §i scutul elipsoidal, montat in perioada modernä. Parterul este despärtit de etaj printr-o corni§ä profilatä, a cáréi liniaritate prime§te accentele profilelor superioare ale lesenelor. íntregul ansamblu se terminä prin acoperi§ul inalt: care cuprinde douä lucarne §i un pinion central, bogát decorate cu elemente sculpturale din piaträ. ín ansamblul ei, casa lui Teleki Dominic contine acela§i limbaj artistic, cu deosebirea cä deschiderea fatadei principale este mai generoasä (pl. XIII. 2). Cele §apte axe ale clädirii sunt articulate, la parter, prin §ase pila§trii in rustica §i care orizontal sunt delimitati de un bräu format din mai multe profile treptat retrase, a cärui liniaritate, la fel, prime§te accentele superioare ale lesenelor. Fatada etajului urmäre§te aceea§i conceptie compozitionalä a parterului, cu deosebirea cä elementele. de articulare care ritmeazä fatada sunt pila§trii ionici cu profil dublu §i a cäror volute ale capitelelor au ghirlande de frunze de laur, sub profilul de ove continänd un ränd de perle, iar la mijloc cäte о corolä de floare. Profileie antablamentului §i corni§ei sunt intrerupte doar de prelungirea profilelor dublate ale pila§trilor. Pe corni§ä se sprijinä acoperi§ul inalt, in patru ape, care pe versantul fatadei principale are douä lucarne cu deschideri eliptice, eu ancadramente de piaträ sculptatä §i frontonul incheiat in forrná de mäner de co§, destinat doar sä formeze suportul textului dat de ctitor.Ca §i antecedenta, clädirea este lipsitä de rezalit care sä punä in evidentä intrarea principalä §i de aceea singurul element menit sä iasä din aliniament este balconul din tier fórját, corespunzätor salonului de onoare. ín ansamblu, cu toate cä ctitorul i§i ridicä casa intr-o perioadä barocä tärzie cänd, de pildä, la casa Kendeffi - deja ridicat - elementele plastice contin deja elemente clasiciste, acesta rämäne la formele intälnite in perioada de ínflorire a barocuiui, preferänd sä imprumute decät sä in voce. Ultima casä cercetatä, casa Kendeffi, beneficiind de un amplasament mai amplu, i§i desfä§oarä latura lungä spre stradä (Pl. XIV. 2). La rändul ei pästreazä traditiile baroce, sistemul constructiv numärul de axe impare, din care axa mijlocie este destinatä inträrii §i galeriéi, care de aceastä datä prime§te rolul
