Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
VALORI URBANE §1 ARTISTICE LA TÁRGU-MURE§185 interes comun, a cäror tinutá este mai sobrä, cu putine elemente decorative, casa nobilarä prezintä forme mai bogate, de§i §i acestea sunt Tncä departe de bogätia formelor baroce intälnite ín marile ora§e ale Europei Centrale, sau a marilor centre din Transilvania. О singurä exceptie о prezintä palatul Toldalagi §i care poate fi pusä pe seama realizatorului: arhitectul francez Jean Louis D’Orr. Dintre clädirile de interes comun ne oprim doar la douä: Prefectura Veche §i Biblioteca Teleki. Primul edificiu, situat in piata Bolyai nr. 5, a fost realizat intre anii 1745-1746, deoarece la 13 aprilie 1746, aid, in noul sediu are loc §i prima adunare generalä scaunalä (Congregatio Generalis)5 . Aceastä primä etapä de ridicare a clädirii cuprinde aripa dinspre stradä, in lungime totalä de 39,93 m §i care la rändul ei s-а realizat in douä faze: prima, corespunzätoare axei principale unde este situat portaiul, cu pasajul boltit §i cäte douä axe laterale (23,94 m); a doua, realizatä la foarte scurt timp, dacä nu in anul 1746, care cuprinde celelalte patru axe (14,99 m). Din partiul clädirii (Pl. X, 1) §i fräntura aliniamentului fatadei principale putem deduce u§or cele douä faze. Celelalte trei aripi au fost realizate ulterior, intre anii 1824 §i 1838 aripile laterale, iar in anul 1838 latura posterioarä, intregul edificiu primind о forrná poligonalä neregulatä, färä indoialä datoritä configuratiei terenurilor etapizat achizitionate. Fatada principalä (pl. X. 2) nearticulatä, este simplu tratatä, remarcändu-se doar prin portal cät §i ferestrele de formä dreptunghiularä cu ancadrament din tencuialä, cele de la etaj purtänd §i cäte un boltar median, iar intre parter §i etaj avänd un ciubuc neintrerupt simplu profilat. Tot in piata Bolyai, la nr. 17, se aflä Biblioteca Teleki, care la fel, prezintä forme simple. ín ansamblul ei clädirea este tot in formä de „U”. Aripa amplasatä pe latura sträzii Borsos Tamás, in formä de „L”, inclusiv actualul pasaj de acces, a fost ridicatä de cätre familia contelui Wesselényi, probabil in prima parte a secolului al XVIII-lea, intrucät in timpul impärätesei Maria Tereza, clädirea era pusä sub acoperi§. ín anul 1785 contele Teleki cumpärä clädirea §i pune baza construirii, prin extindere, a bibliotecii, sens in care angajeazä arhitecti pentru intocmirea proiectelor. ín final este acceptat proiectul vienezului Ernst Koch, care este finalizat de arhitectul Türk Anton §i, mai apói, dús la indeplinire de arhitectul Schlaft Ignác. íncepute la 24 aprilie 1799, lucrárile de ridicare a bibliotecii sunt finalizate in anul 1803, intre me§terii coordonatori fiind Türk Anton §i Sómmer loan. De§i este realizatä in etape diferite, clädirea conferä о unitate de Stil §i forme echilibrate. ín plan este dispusä pe trei nivele; subsol, parter §i etaj (pl. XI. 1), cu incäperile care se in§iruie dealungul aripilor. Sala mare a bibliotecii este impresionantä, cu dimensiuni de 21, 65 x 12, 40 m §i о inältime care se desfä§oarä pe cele douä nivele ale clädirii §i este acoperitä cu calote boeme, care prin intermediul unor arce dublouri se sprijinä pe douä ränduri de stälpi profilati. Din planul parterului deducem §i cel de-al doilea pasaj, amplasat simetric fatä de primul, care pe parcurs a fost inzidit, locul acestuia fiind u§or de 53 53 ín procesul verbal al adunärii se face urmätoarea insemnare: „Grabis Sedis. Congregatia celebrata in Civitate. M. Vásárhely Domoque lapidea Juditiaria sedis Sic. Maros ex fundamento cura et industria. Siis ас Grosi Dni Michaelis Dósa de Makfalva alter Vice Judicis Hegy erecta et pp. Arato”, in KF., 1937, nr. 7, p. 2o.
