Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
184 lOAN EUGEN MAN punctui sudic, de na§tere a arcului prin care bolta naosului este racordatä la semicalota altarului, cea de a doua etapä о putem considera ca realizatä, dacä nu finalizatä, ín anul 1814, in care bisericii i se adaugä pridvorul cu turn, juxtapus capätului de vest al edificiului, ca a patra unitate functional. De§i realizatä tot din lemn, prin calitatea lucrärilor §i tehnica adoptatä, aceastá adäugire diferá de biserica din prima etapä. Ca §i la biserica lui Bob, turnul constituie principalul element al elevatiei, care are structura din bärne solide invelite cu scändurä, iar in sus, pänä la ultimul bulb §indrilä §i contine forme sinuoase §i geometrice specifice artei baroce (pl. VIII. 2) Acest tip de turnclopotnitä, cu forme bulbare etajate este foarte rar intälnit in arhitectura bisericilor ortodoxé de lemn din Transilvania (il mai intälnim la Biserica "Sfintii Arhangheli" din Särma§u, judetul Mure§), la Tirgu-Mure§ fiind justificat nu atät prin atragerea ctitorilor de formele baroce, cät din dorinta de a realiza un edificiu somptuos, cel putin la nivelul bisericii greco-catolice aläturi situate. Important element functional al bisericii baroce, portaiul are menirea de a face legätura vizualä dintre exteriőrül edificiului, uneori cu un vocabular artistic mai modest §i interiorul acestuia, care devine mai exuberant. ín general, la bisericile baroce din Tirgu-Mure§, portaiul este mai modest, atät ca proportii cät §i componente artistice, in comparatie cu cele intälnite la edificiile similare de la Cluj, Oradea sau Timi§oara. Portaiul bisericii iezuite din Tírgu-Mure§, echilibrat ca proportii (pl. IX. 1), realizat din piaträ, dobände§te valoare artisticä prin cei doi pila§trii simplu decorati §i frontonul arcuit care se sprijinä pe fragmentul de corni§ä situat deasupra pila§trilor. Peste arcul profilat, sub fereastra centralä, mai amplä, intr-un cartu§, in relief este infäti§at blazonul Ordinului iezuitilor. ín schimb portaiul bisericii din piaträ (pl. IX. 2) este arcuit §i este lipsit de ancadrament, singurele elemente decorative fiind copertina curbatä, din metal, situatä deasupra acestuia §i placa de piaträ inscriptionatä, frumos decoratä, menitä a face cunoscut ctitorul. Pictura, in frescä, situatä deasupra pläcii, este о realizare recentä. Prin multitudinea exemplelor §i a formelor prezentate, arhitectura civilä din Tirgu-Mure§ este aceea care §i-a pus amprenta in aspectui general al localitätii. Prin exceptie secolul al XVIII-lea este perioada in care s-au realizat, sau au debutat cele mai valoroase clädiri laice baroce din ora§, fie de interes comun (sedii administrative, §coli etc.), fie palate §i case nobilare, ca urmare grupärii nobilimii maghiare in ora§. Renuntänd la curtile interioare complet inchise din perioada rena§terii, spre care se deschideau principalele incäperi, casa civilä barocä adoptä un plan in forrná de ”U”. Spre stradä se aflä aripa centralä, cu intrare carosabilä la parter §i incäperi mari spatioase la etaj, care se une§te, de regulä, intr-un unghi drept cu altele douä, uneori mai Iungi. Uneori, prin realizarea celei de-а patra laturä, se creazä о curte interioarä complet inchisä, a cärui rol este cu tótul altul decät in perioada rena§terii. Alteori clädirea este conceputä intr-un plan dreptunghiular compact, la care, uneori, i se mai adaugä aripile laterale. Aproape in toate cazurile fatada principalä, mai bogát tratatä, prezintä forme simetrice, pe axa centralä afländu-se portaiul care, prin pasajul boltit, face legätura cu curtea interioarä §i scärile care conduc la etaj. Fatä de clädirile de
