Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
VALORI URBANE §1 ARTISTICE LA TÄRGU-MURE§183 absidei sunt tratate simplu, fiind impärtite in largi panouri prin lesene care pornesc de la soclul sound §i unite sub corni§ä prin bandoul continuu, nedecorat, care inconjoarä biserica. (pl. VII. 2). In schimb turnul-clopotnitä prezintä о plasticä arhitecturalä mai bogatä, vränd parcä sä etaleze cel putin cu turnul bisericii iezuite din piata Trandafirilor. §i de aceastä datä arhitectul se aratä supus principiilor baroce, imprimänd turnului ritmuri decorative directionale vertical, de Ia pila§trii simpli §i ionici dispu§i Ia coituri, separati de о corni§ä medianä, la ornamentele care pe mäsura aproprierii de corni§ä devin tot mai agitate, ca totul sä se termine cu corni§a puternic profilatä §i modelatä dupä conturul cercurilor de stucaturä. Formele prezentate pe cele patru fete ale turnului sunt destul de des intälnite in arhitectura religioasä din Transilvania, eie conständ din pila§trii ionici cu ogive §i ghirlande intre volute, metope cu fleroane, ciubucuri, ferestre cu §i färä läcrimar, dar §i goluri eliptice cu bräie simple de mortar. Deasupra se inaltä acoperi§ul prismatic, executat din tablä cu un coronament din bulbi succesivi §i lanterou interpus, asemänätor cu cel al bisericii iezuite. Purtänd hramul „Sfäntul Arhanghel Mihail”, biserica de lemn rämäne о creatie specific romäneascä. Ea este rezultatul interferentei dintre formele arhaice, elaborate cu mult inainte in arhitectura romäneascä de lemn §i elemente baroce impuse de cätre oficialitätile habsburgice. De fapt biserica este realizatä in douä etape. Dupä ce comunitatea ortodoxä din ora§ rämäne färä bisericä , cu sprijinul comerciantului Hagi Stoian Constandin, in anul 1793 aceasta ridicä о nouä bisericä de lemn. Pornind de la vechiul tip impus de cultul ortodox, in prima etapä s-а construit о clädire din lemn, de plan dreptunghiular simplu cu absidä pentagonalä nedecro§atä, care conform proiectului de tipologie al bisericilor din lemn, stabilit de Virgil Vätäsjanu49 50, il putem incadra in tipul I, a. 2, forrná stabilitä de Eugenia Greceanu51 unui numär de cca. 13 biserici, intre care Biserica „Sfintii Apostoli Petru §i Pavel” din Petea (anul 1741), "Sfintii Arhangheli" din Urisiul de Jos (anul 1747), Biserica "Sfäntu Nicolae" din Läpu§na (anul 1779), sau Biserica "Intrarea in Bisericä” din Oroiu (anul 1784), ca sä amintim doar cäteva din aceastä categorie. In majoritatea cazurilor, la acest tip de biserici lipse§te turnul clopotnitä, ca element de subliniere a verticalitätii, astfei incät elegante edificiului era marcatä de volumul §i proportia acestuia. Me§terii anonimi au conceput un spatiu interior divizat in cele trei unitäti functionale: altar, naos §i pronaos de 7,40 m lungime (pl. VIII. 1), acoperite in ordine cu semicalotä §i о boltä semicilindricä in consolä, totul dänd impresia unui interior insufletit, färä a fi influentat de baroc. Dupä inscriptia52 situatä in 49 In anul 1780 un incendiu distruge unica bisericä de lemn a romänilor din ora§, care а fost ridicatä in 1761, prin contributia comerciantului Andrei Grecu. In locul acesteia este ridicatä Biserica greco-catolicilor, astfei ortodoc§i s-au väzut, din nou, obligati а frecventa biserica din satui Cornätel, situat pe partea opusä a räului. Mure§. 50 Virgil Vätä§eanu, Contribute la studiul tipologiei bisericilor de lemn, din Järile Románé, in AIIC, III, 1960, p. 29-30. 51 Eugenia Greceanu, Tipológia bisericilor de lemn din, zona centralä a Transilvaniei, in Monumente istorice. Studii §i lucräri de restaurare, Bucure§ti, 1969,. p. 43. 52 Pentru textul inscriptiei a se vedea I. E. Man, Ibidem, p. 244.
