Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
182 lOAN EUGEN MAN bisericii iezuite din Cluj, pared vine §i accentueazä verticalitatea turnurilor. Deasupra corni§ei, tntre turnuri, se Tnaltä frontonul triunghiular, sträpuns de fereastra romboidalä. Aceste forme arhitecturale, specifice barocului, care se regäsesc Ia cele douä biserici, preferate de ambianta catolicä, au predominat arhitectura bisericeascä (catolicä) din Transilvania. ín schimb arhitectura religioasä a romänilor din Transilvania, se dovede§te hotärät mai rezistentä fatä de formele impuse din afarä. Dacä ambianta artisticä a bisericii greco-catolice se deschide oarecum timid fatä de exuberanta artei baroce, preluänd, in mod gradat, doar unele forme, arhitectura bisericii ortodoxé, ancoratä puternic Tn traditie, rämäne mai putin sensibilä, cu deosebire Tn mediul rural care era mai putin dispus Tnnoirilor. Cele douä monumente romäne§ti de arhitecturä religioasä din TTrgu- Mure§, situate in strada Mitropolit Andrei §aguna nr. 9 §i 13, au fost realizate aproximativ Tn acea§i perioadä (1793-1794), cu deosebirea cä la biserica de lemn turnul-clopotnitä a fost realizat dupä un deceniu §i jumätate. Ca §i cele douä biserici romäne§ti din Cluj, edificate aproximativ Tn acea§i perioadä, edificiile din TTrgu-Mure§ au fost ridicate prin sträduinta comunitätii romäne§ti §i cu sprijinul negustorilor macedo-romäni (greci), dar §i a episcopului loan Bob. Fosta bisericä a greco-catolicilor, intratä Tn circuitui valorilor arhitecturale sub numele Biserica lui Bob, sau Biserica de piaträ47, pästreazä planimetria traditional romäneascä, avänd un plan dreptunghiular cu absidä semicircularä, navä §i turn (pl. VII. 1), Tnsä la care arhitectul loan Topler, la sistemul de boltire, renuntä la forma spatialä traditionalä, impunänd о rezolvare potrivit tendintei greco-catolice, spre ritmuri §i forme spatiale mai vaste. Plánul este simplu, asemänätor cu cel al bisericilor de lemn; naosul Tn lungime de 12,60 m §i о lätime de 9,20 m, cuprinde un spatiu nedivizat, care la est cuprinde absida semicircularä, nedecro§atä, cu о razä de 4,40 m, iar spre vest о Tncäpere aproape pätratä, de mici dimensiuni, ce succede intrarea §i deasupra cäreia se Tnaltä turnul-clopotnitä. Pe latura nordicä, cu acces din altar, se aflä о Tncäpere semicircularä. Adoptarea solutiei de acoperire a bisericii cu calote boeme sau „a vela”, menite sä accentueze perspectiva spatialä, impune Tngro§area peretilor, Tn anumite puncte, pentru a permite angajarea perechilor de pila§trii ionici, care prin intermediul impostelor sprijinä arcele dublouri, care la rändul lor sustin calotele. Prin ordonarea lor, aceste elemente corespund cerintelor baroce, Tnsä imaginea interiorului corespunde scopului cerut de ctitor. Tinänd cont de destinatia clädirii, loan Topler, arhitectul anume ales de episcopul loan Bob, modeleazä spatiul Tn planuri §i linii variate, adoptänd о ornamentatie cu un oarecare contrast Tntre pärtile luminate §i cele rämase Tn umbrä, totul conferind о anume elegantä baroeä, specificä acestui sfär§it de veac. Comparatä cu biserica din Cluj, care este opera arhitectului Joseph Leder48, dar ctitoria aceluia§i loan Bob, excluzänd dispozitiile planimetrice prin care se deosebesc, sesizäm prezenta unor analogii Tntre care calotele boeme, arcele dublou, lesene §i bandouri la fatade. Fatadele laterale §i exteriőrül 47 Alexandru Bauer, Douä monumente de arhitecturä religioasä romäneascä din Tärgu- Mure§ de la sfär§itul secolului al XVIII-lea, Tn StMat, lll-IX, 1.972, p. 231-247. 48 B. Nagy Margit, op, cit., p. 313-315.
