Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Coloranţii vegetali în gospodăria ţărănească tradiţională la începutul sec. XX. (Reţete inedite)
80 AURELIA DIACONESCU culori scoate in evidentä multimea nuantelor pe de о parte §i varietatea denumirilor ppulare pe de alta. Pentru culoarea albä Alb crin, (Mehedinti), alb-galben, alb ca ghiocelul, alb ca ghiocul (Oltenia) alb ca laptele, alb ca omätul (Moldova) alb ca peretele, alb ca soarele, alb ca spuma laptelui, alb ca varul, albbet, albidos, albinet, albiniu, albior, albi§or, albui, albulet, alburiu, albut, aluniu, argintiu, nenserin. Pentru culoarea verde Verde bátrán (Maramure§), verde cäldäräsesc (S. Olteniei) verde tanár (Maramure§) verde turcheaz, verde ca bradul (Mu§cel) verde ca buratecul, verde ca cocleala, verde ca curechiul, verde ca frunza, fegului primävara, verde ca iarba, verde ca stejarul, verzi§or, verzui, fistichiu, stejäriu. Pentru culoarea ro§ie Ro§u aprins, ro§u cicic, ro§u cire§iu, ro§u deschis, ro§u foc§eriu, ro§u foc§iu, ro§u häd, ro§u infocat, ro§u mohorät, ro§u muntenesc, ro§u vi§inä, ro§u vi§inä putredä, ro§u ca focul, ro§u ca harastul, ro§u ca järatecul, ro§u ca para focului, ro§u ca sängele, ro§cat, ro§covan, ro§iatic, ro§ier, ro§iu, ro§iut, cärämiziu, cärniu, ghiurghiuliu, ghivez, ghiviziu, näbräsc, naralgiu, narangiu, närängiu, purpuriu, sfecliu, sängeriu, sängiu, stracojiu, stace§iu, trandafiriu, viniu, vi§iniu. Pentru culoarea albasträ Alb-albastru, albastru deschis, albastru inchis, albastru intunecat, albastru negru, albastru ránduriu, albastru ca cerul, albastru ca albästreaua, albastru ca nu mä uita, albastru ca pureinica, albastru ca seninul, albästret, albästrui, albästriu, azuriu, bleu jandarm, lilä, meriu, mieriu, mnieriu, stänjeniu, stänjenui, turchez, vänät, vierint-Odatä cu aparitia colorantilor industriali, coloratul (boitul) cu plante a fost aproape total päräsit, lucru accentuat de cercetätorul T. Pamfile care in lucrarea sa atentioneazä:„Cetitorii sunt rugati sä inlocuiascä aproape pretutindeni prezentul prin trecut §i astfei se va afla cum se fäceau mai demult väpselele“. Din ráspunsurile la chestionarele trimise in térén este sesizatä stingerea me§te§ugului inainte de primul räzboi mondial. Mentionäm dintre acestea:...amu-i bine cu boitul; amu te duci la tárg (...) §i cumperi boielile (...) nu ca mai demult sä ai grija stränsului buruienilor“. „de aproape 40 de ani de cänd femeile au päräsit cu totul boitul cu buruieni“. Pe längä aparitia colorantilor chimici intre cauze T. Pamfile mai mentioneazä:- imputinarea livezilor §i a pädurilor din care se cojeau arborii pentru vopsit, prin despäduriri pentru aräturä.- päräsirea indeletnicirilor casnice de cätre gospodine care tree la munca cämpului §a la pädure.- imputinarea lánii §i a cänepii.5 Despre vechea cromaticä rámán märturii (esäturile care au rezistat §i care astäzi se pästreazä in cea mai mare mäsurä in colectiile muzeale. Colectia de covoare a Muzeului Etnografic din Tärgu-Mure§ are exemplare ce fac parte din „Colectiile Aurel Filimon“ in care motivele ornamentale sunt realizate cu 5T. Pamfile, M. Lupescu, op. cit. p. 4-8.
