Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Coloranţii vegetali în gospodăria ţărănească tradiţională la începutul sec. XX. (Reţete inedite)
COLORANTI VEGETALI ÍN GOSPODÄRIA TÄRÄNEASCÄ 81 __________»_____________________________»__________________ lánuri Tn culori obtinute vegetal. Ele au fost achizitionate din Valea Superioarä a Mure§ului In perioada interbelicä. §i achizitii mai recente au scos la ivealä asemenea piese datänd din aceea§i perioada cu cele achizitionate de A. Filimon. Piesele recente au fost preluate din satui Luieriu. Culorile vechi erau putine: alb firesc, negru firesc, negru cafeniu, negru curat, galbenul frumos, ro§u íntunecat. Mai tärziu a apärut albastru odatä cu sineala (lulachiu) precum §i verdele obtinut din galben §i albastru. Culorile aveau un aspect aspru, íntunecat, care dupä gusturile epocii nu erau frumoase Tn comparatie cu colorantii chimici, pentru cä nu erau „ochioase“, nu säreau Tn ochi. Charles Bonét Tn lucrarea „Columna lui Traian“ (1876, p. 205) nota: „Culorile lucrate Tn unele párti a Transilvaniei de cätre muierile de ränd sunt atät de frumoase, Tncät ar putea servi drept podoabä pentru orice salon din londra sau din Paris. Gustul cu care täräncile aleg §i distribuiesc culorile este admirabi§, desemnurilem de§i orientale ín fond sunt totu§i absolut romäne§ti. Combinarea väpsalelor §i a liniilor este de о varietate ne.ärginitä“. ín cadrul me§te§ugului boitului femeile tineau seama de о serie de datini §i credinte legate de aceastä Tndeletnicire casnicä Astfel cändgospodina boie§te „trebuie sä aibä vase curate §i sä fie §i ea curatä“. Femeia „mazacä“ (lene§ä), mär§avä la suflet §i necuratä n-are noroc la boiele. Se considerä cä la Tnceputul boitului trebuia sä fie vreme prielnicä pentru cä väositul trebuia „sä se facä la vremea lui“ Vasele trebuie sä fie curate §i bine frecate, iar femeia care vopse§te sä fie lini§titä, sä nu fie deranjatä. in ajunul särbätorilor nu se boie§te, pentru cä nu ies bine culorile, iar „femeile lumete nau noroc la boit“. ín credinta popularä boitul nu se face cät este mórt Tn sat, dacä gospodina nu §tie §i aflä, sä Iase lucrul §i sä vorbeascä despre mórt cäci altfel mór floríle. Femeia care are bäieti §i boie§te nu trebuie sä se supere sau sä se certe cu bäietii pentru cä Ii se stricä florile, pentru cä „a§a li-i dedina florilor“. Florile pót fi deocheate u§or, din aceastä cauzä eie se vor Tnflori (se va prepara substante de vopsit) spre searä sau pe ascuns. in acest scop se punea Tn flori un inel de aramä, care sä nu fie gäsit. Colorantul se prepara numai la lunä plinä. Boielile se pregätesc de cu searä §i dimineata la räsäritul soarelui se coloreazä cu dänsele, ca firele sä fie a§a de frumoase ca soarele. Lucrarea de fatä T§i propune de a face cunoscute о serie de retete de coloranti vegetali, retete inedite, obtinute prin bunävointa D-nei Octavia Nutiu din Tärgu-Mure§. Retetele dateazä din anul 1909 §i au apartinut tatälui D-sale inginer agronom Aurel Cosciuc, profesor universitär la Facultatea de Agronomie din Cluj, preocupat de culegerea retetelor de coloranti vegetali §i nu numai. in manuscrisul prof. Cosciuc retetele sunt mai numeroase. Am selectat din totalitatea lor vopsitul cu coloranti vegetali de la noi, omitänd retetele care se bazeazä pe amestec cu componente sträine care nu ar putea fi la Tndemänä Tntr-gospodärie (lemn de Brazilia-ro§u §i galben, piaträ indigo, cochenille, zinc, crappe (un praf ro§u cärämiziu vändut Tn spiterii la Tnceputul secolului) quercitron etc. in manuscris la un capitol introductiv de „Generalitäti“, se dau indicatii generale cu privire la procedeul de vopsit, fiind inclusä §i metodológia de lucru Astfel läna prinsä Tn scului se leagä pentru a nu se Tncurca. in procesul vopsitului sunt necesare 4 ciubere. in primul se pune apä fierbinte §i 2 linguri de
