Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş
BRODERIA ÍN PORTUL POPULAR DIN JUD. MURE§67 L. Blaga „pänä la exces procedeul eliminärii“.Geometrismul relevä о tratare liniarä, lipsitä de rigiditate, printr-un rafinament delicat §i necäutat, printr-o redare rarefiatä a elementelor din cadrul motivelor preluänd §i valorificänd traditii geometrice autohtone, traco-dacice §i bizantine. Transpunerea ornamentalä über desenatä are о mare vechime ín traditia noasträ artisticä. Aceastä modalitate a fost constatatä pe piesele de port femeiesc din epoca medievalä, pe cojoace, pieptare, sumane, chimire. ln categoria desenului liber desenat, din cämpurile ornamentale brodate cuprind о serie de Ornamente arhaice §i medievale, dar mai ales apartinänd epocii moderne §i contemporane. Cele mai frecvente reprezentäri sunt: trandafirii, floarea §i frunza, frunza gorunului cu о floare, arborele vietii, frunza de brad. Decorul über desenat are cea mai indepärtatä origine-in epoca primelor incercäri atestate arheologic cu privire la reprezentarea realitätii de cätre om. Toate aceste cusäturi - atät über desenate cät §i geometriz ante, sunt inspirate din lumea inconjurätoare §i dupä asemänäri poartä acelea§i denumiri. Normal ar fi sä pästräm aceste ziceri bäträne§ti in abecedarul cusäturilor pentru cä eie ating sufletul §i dau zbor Tnchipuirii. A§a cum atestä lucrärile de specialitate precum §i informatia culeasä din cercetarea de teren cänd transmite invätätura broderiei, täranca nu spune fetelor sä coasä päträtele ci „portitä“, „ferestruicä“, „stegulete“, nu spune sä coasä un oval sau un cerc ci „rotite“, „coläcei“, „ochi§ori", „ochiul mielului“, „gura päpu§ii nu linii ci „cornitele melcului", mustätile spicului“, „acele bradului“ sau cänd sunt linii fränte:„fulgere", „räuri“, „päräuri“, „calea rätäcitä“. О tärancä nu spune niciodatä unghiuri ci „coada rändunicii“, „fierul plugului“, sägeatä §i exemplele ar putea continua. ln procesul de evolutie §i de imbogätire a inventarului elementelor ornamentale, care s-а produs de-а lungul secolelor, prin interference zonale §i prin contactui cu elementele apartinänd §i patrimoniului altor culturi se constatä diversificarea registrului acestor elemente ornamentale, cu afirmarea unor adevärate „dialecte" stilistice in insä§i cadrul unitätii etnice romäne§ti. Acesta constituie cunoscutul caracter al unitätii prin varietate specific artei noastre populare. Un alt element care contribuie la varietatea §i bogätia ornamentalä a broderiei populare este acéla al diferentierii cauzate de diversele interpretari personale ale aceluia§i element ornamental ca §i de modalitätile aparte de a aplica in practicä tehnici adecvate la materia primä folositä. Elementul ornamental prime§te de fiecare datä anume, alte sensuri atät prin exprimarea sa in tehnici diferite cät §i in compozitii diferite. ln aceste compozitii elementele ornamentale primesc valori aparte dupä locul pe care fl ocupä in cämpul ornamental §i forma obiectului. Elementele ornamentale primesc de asemenea anume valoare §i dupä culoarea in care sunt prezentate. Arta broderiei in procesul de innoire oglinde§te о permanentä Tmbogätire a elementelor compozitionale, datoritä iscusintei cu care se folose§te paleta culorilor vii sau sobre, a§ezate in diverse nuante ce se impun prin nobletea optimismului §i a strälucirii lor pe fondul alb al tesäturilor. Eie constituie о sträveche zestre a cáréi frumusete §i valoare artisticä se exprimä atät prin elementele, motivele §i compozitiile ornamentale, cät §i prin acuratetea executiei sau aplicarea unei tehnici noi. in tinuturile mure§ene ca о consecintä a componentei etnice,
